Economia României a crescut în primul trimestru din 2018, cu 4,2%, potrivit datelor furnizate de vicepremierul Viorel Ștefan. Avansul este clar mai mic decât în aceeași perioadă din 2017, când PIB creștea cu 5,6%. Una dintre marile explicații ale încetinirii, crede Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, ține de incertitudinile în legătură cu nivelul viitor al salariului, induse de așa numita “revoluție fiscală”, în principal mutarea contribuțiilor din sarcina angajatorului în cea a angajaților.
Încetinirea creșterii economice pe începutul acestui an a fost determinată și de factori externi, dar a avut și o importantă componentă internă, a declarat, la o conferință de profil, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Potrivit analizei lui Dumitru, un impact semnificativ asupra comportamentului consumatorilor l-am avut scăderea încrederii în economie, fenomen care s-a manifestat pregnant în primele trei luni ale anului și care s-a atenuat doar după creșterile salariale masive de la sfârșitul lui martie.
“Comerțul cu amănuntul a scăzut în primul trimestru. Cauzele sunt multiple. Cel mai importat factor este legat de revoluția fiscală. A fost o incertitudine legată de ce salariu va lua omul în viitor. Și creșterea inflației este un factor, dar poate nu atât de important. Probabil și creșterea dobânzilor a avut un impact, dar aici nu aș da un factor foarte mare pentru că politica monetară se transmite cu o întârziere de 1-2 ani. Sentimentul negativ a fost generat, în principal, de transferul contribuțiilor.”, a explicat Ionuț Dumitru.
El spune că un argument în plus este chiar revenirea încrederii, după majorările salariale de la finalul lui martie și începutul lunii aprilie.
“ Este o creștere salarială cum nu am văzut niciodată, nici măcar înainte de criză. Diferența dintre sistemul public și cel privat nu a fost niciodată atât de mare. Creșterea pe economie a fost 15%. În sistemul public a fost 22%, sectorul privat a crescut cu 13 și ceva. O creștere foarte alertă.”, a spus președintele Consiliului Fiscal.
Economia României este, în structură, bazată foarte mult pe componenta de consum. Atunci când încrederea românilor în viitorul financiar scade, scade și consumului și, ca efect, scade și creșterea economică.