Ca urmare a crizei economice apărute în Statele Unite ale Americii în perioada 2007-2008 şi resimțită ulterior şi în România, nivelul de trai al multor persoane fizice a scăzut vertiginos, iar posibilitatea de a obține chiar şi un nivel moderat de rentabilitate a banilor a scăzut radical. În acest context, dorind să câștige sume de bani mari cu investiții mici sau urmărind să îşi consolideze rentabilitatea, multe persoane fizice au decis să investească în produse financiare speculative care promit obținerea instant a unor câștiguri însemnate cu investiții inițiale minime. Din păcate proliferarea unor asemenea tipuri de produse a dat naștere unor grave probleme de protecție a investitorilor, prea puțin făcute publice. 

CFD-urile sunt considerate produse cu risc

Un exemplu relevant al acestor produse speculative sunt contractele pentru diferență (CFD-uri), adică un acord între un cumpărător şi un vânzător privind plata diferenţei dintre preţul unui activ suport (acţiuni, monede, mărfuri, indici etc.) de la data încheierii contractului şi preţul activului de la momentul executării contractului. CFD-urile permit tranzacționarea „prin grad de îndatorare“, investitorul riscând să piardă o sumă mult mai mare decât cea indisponibilizată inițial. Studiile efectuate de către unele autorități naționale de supraveghere arată că, în majoritatea cazurilor, persoanele fizice care tranzacționează CFD-uri își pierd banii pe care i-au investit. Cu toate acestea, CFD-urile sunt oferite pe scară largă pe teritoriul Uniunii Europene și în România, tocmai persoanelor fizice, de cele multe ori prin intermediul unor platforme de tranzacționare online care nu respectă toate regulile în vigoare.  

Asemenea produse speculative sunt în mod inerent riscante, complexe și greu de înțeles pe deplin de către un consumator neavizat. Mai mult, aceste produse sunt distribuite şi vândute de către unii brokeri într-un mod agresiv, potențialele câștiguri fiind promovate astfel încât să încurajeze investitorii să tranzacționeze și să sublinieze doar câștigurile posibile, fără a fi explicate pe deplin sau acordată suficientă importanță și riscurilor implicate şi potențialelor pierderi. O asemenea publicitate înșelătoare îl determină adesea pe consumator să tragă concluzia că riscurile asociate produselor speculative sunt foarte mici sau nu există. 

 

Cum depistați un telefon „capcană“?
O schemă clasică a unui astfel de comportament înșelător presupune următorii pași: (1) „victima“ este sunată o dată sau de mai multe ori de către un agent al firmei de investiții respective şi, pe baza unor scenarii prestabilite, este supusă unor manopere de convingere pentru a tranzacționa CFD-uri. De exemplu, ca intro sunt folosite formulări de genul: „Scopul nostru este ca dumneavoastră să deveniți profitabil/ şi să învățați să tranzacționați în condiții de siguranță, pentru că avem un comision la fiecare tranzacție pe care dumneavoastră o lansați în piață. Şi în această idee, vă punem la dispoziţie un trading trainer, o persoană dedicată să vă înveţe şi să vă explice toate elementele necesare, mă înțelegeți?“

În funcție de tipul de reacție din partea consumatorului, sunt utilizate diverse scenarii de convingere. Pentru un argument de genul „Nu am bani!“, răspunsul din partea agentului ar putea fi de tipul: „Foarte bine, banii oricum nu aduc fericirea! Doar o întreţin! Totuşi, investiţia în… (activ) ne poate aduce în următoarea perioadă un randament de… procente!“ sau „Da, ştiu! În ziua de astăzi, oricât de mulţi bani am avea, parcă niciodată nu sunt destui; În momentul acesta putem să ne orientam către… (activ), datorită faptului că… (ziua evenimentului) se publică cel mai important indicator macroeconomic, moment în care putem obţine un randament de… procente!”

Pentru un argument de genul „Nu mă interesează“, răspunsul din partea agentului ar putea fi de tipul: „(Râzând puţin) – Ştiţi ce este foarte interesant? R… Din ultimii 10 oameni care mi-au spus că nu îi interesează, 9 au devenit clienţi mai devreme sau mai târziu. Iar dumneavoastră chiar semănaţi cu un caz recent întâlnit (un client din Buzău), sincer şi deschis domnule…  vreau să vă întreb care este motivul real, lipsa încrederii? Domnule…, sunt sigur că în spatele acestei expresii, stă de fapt o lipsă de încredere deoarece aţi fost contactat de foarte multe ori până acum, am dreptate? Însă, ce vreau eu să facem este ca până… (ziua evenimentului) să devenim activi pentru a putea marca profitul despre care am discutat, respectiv… procente. Un randament bun şi pentru dumneavoastră, corect?“ Dacă victima spune „Nu am timp“, agentul va încerca să o convingă cu argumente de tipul: „Corect domnule…, este riscant şi să traversăm pe verde fără să ne asigurăm, însă în astfel de investiţii avem posibilitatea să protejăm fiecare tranzacţie cu o limită de risc de 1 procent, 2 procente, 3 procente, decizia vă aparţine.“

 

Sau dacă persoana fizică ce este contactată consideră că dorește să se consulte cu soția, i se răspunde, de exemplu: „Domnule „client“ daca sunteţi cu maşina la semafor şi nu mai pleacă de pe loc, ce faceţi ? vă consultaţi cu asociatul/soţia/contabilul dacă e să o duceţi la reparat sau vă sunaţi mecanicul?“

Atenție și la promovarea online 
Subliniind că există unii furnizori consacrați de astfel de servicii foarte serioși şi profesioniști, trebuie însă menționat că există din păcate și cazuri în care informațiile de pe paginile web ale altor furnizori sunt înșelătoare. Astfel, deși este foarte ușor să se creeze un cont pe o platformă online de tranzacționare, există cazuri în care pe parcursul procesului de înregistrare consumatorul nu este întrebat dacă acceptă Termenii şi Condițiile de tranzacționare și nu îi sunt prezentate aceste condiții în mod automat la înregistrare spre acceptare prin bifarea unei căsuțe, cum se întâmplă de obicei în cazul încheierii de contracte la distanță prin pagini web. De asemenea, de multe ori după crearea unui astfel de cont, consumatorul primește mesaje promoționale de tipul intitulat „Deja eşti un VIP. SĂ PLOUĂ CU BANI“. 

Unele dintre firmele de pe piață merg mai departe şi oferă serviciul de „antrenor personal“, pe care îl prezintă ca pe un beneficiu gratuit al clienților săi. În realitate rolul acestor „antrenori“ este de a determina clienții profani, prin mijlocare ilegale, să depună sume cât mai mari în conturilor firmelor respective de investiții. 

 

Autoritățile recunosc riscul 
Riscurile unor instrumente de tip CFD au fost listate de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe („ESMA“), principala autoritate la nivel european care veghează asupra sănătății piețelor financiare și protecției investitorilor. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a preluat şi ea şi a detaliat informațiile ESMA, subliniind importanța protecției investitorilor persoane fizice împotriva acestor riscuri, în special pentru că, așa cum atenționează şi ESMA, produsele cu marjă „sunt potrivite doar pentru clienții profesionali sau pentru investitorii retail cu o experiență vastă“. 
Mai mult, Avertismentul ESMA precizează că „Uneori, marjele solicitate pot fi foarte mici, ajungând chiar până la 0,5%.“

În loc de concluzie 
Din cauza efectelor potențial toxice ale CFD-urilor, autoritățile europene au observat o creștere bruscă a numărului de plângeri primite din partea investitorilor care au suferit pierderi semnifi-
cative la momentul tranzacționării acestor produse, ceea ce confirmă riscul sistemic determinat de aceste produse. Este deci necesar ca investitorii să poată discerne între furnizori serioși și cei neprofesioniști de pe piață, să se poată proteja în tranzacționarea unor astfel de instrumente, iar instanțele de judecată și autoritățile competente să sancționeze comportamentul  celor care oferă CFD-uri şi alte  asemenea produse speculative toxice în mod înșelător cetățenilor României.

Articol scris de Loredana Chitu, avocat la RTPR Allen & Overy, și publicat în numărul 28 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 16 – 22 iulie 2018

Te-ar putea interesa și: