Good Green, o firmă specializată în înverzirea acoperișurilor de bloc din New York, a început în 2008, împreună cu proprietarul unui depozit de mărfuri, proiectul Eagle Street Rooftop Farm, prin care și-au propus să cultive legume pe acoperișul depozitului. Ferma de pe acoperiș are aproape 560 de metri pătratați și este lucrată de un agricultor expert, ajutat de ucenici și voluntari. Fermierii au impus principiile „agriculturii sprijinite de comunitate” (Community-supported agriculture), în care localnicii sunt loiali unei singure ferme, agricultorii și consumatorii împărțind atât riscurile cât și beneficiile producției de mâncare. Ferma de pe strada Eagle aprovizionează, de exemplu, și restaurantele elitiste din zonă.
Agenţia pentru Hrană și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) a definit agricultura urbană ca o industrie care produce, procesează și vinde hrană, răspunzând în mare parte nevoii zilnice a consumatorilor dintr-un oraș sau metropolă, aplicând metode de producție intensive, folosind și refolosind resurse naturale și deșeuri urbane pentru a produce culturi diverse.
BK Farmyards, o altă organizație din New York, și-a propus să-i aducă împreună pe cei care au grădini în spatele casei și pe fermierii locali. Ei spun că grădinile pot fi mai mult decât un spațiu de relaxare, pot fi locul propice cultivării legumelor. Pe modelul site-urilor dedicate celor alfaţi în căutarea marii iubiri, cei de la BK Farmyards s-au gândit să realizeze o platformă online unde amatorii de grădinărit să poată găsi pământul dorit. Sharing Backyards, o combinație dintre întâlnirile online și Google maps, oferă posibilitatea fermierilor să își găsească pământul necesar cultivării legumelor. Prin ceea ce fac, Bk Farmsyard vor să influențeze viitoarea planificare a orașelor în sensul includerii agriculturii urbane.
Mai aproape de noi, Farm:shop este ideea unui mic grup de eco-designeri britanici, Something & Son, care au închiriat de la autoritățile londoneze o clădire dezafectată şi i-au dat un sens cu totul nou.
Totul este folosit cu cap în cladirea Farm:shop. Când se schimbă, apa peștilor nu se aruncă, ci este folosită pentru irigarea legumelor hidroponice, care cresc pe un raft lângă pești. (Legumele hidroponice sunt acele legume care cresc  în soluții nutritive sau pe un strat de pietriș sau de nisip prin care circulă permanent apă cu îngrășăminte chimice). Pe lângă legumele de consum pe care le cultivă, cei de la Farm:shop cresc și câteva păsări.
Organizaţia  Something&Son este formată din trei eco designeri – un fermier, un inginer și un artist, care speră ca modelul lor să fie replicat și în alte clădiri nefolosite din Londra. Au reușit să mențină costurile joase prin refolosire, reciclare, împrumuntând și comunicând cu companiile din apropiere și cu vecinii. Inițiatorii vor să implice comunitatea locală în proiect, iar până acum au reușit să strângă câțiva voluntari.
Beneficiile pe care agricultura urbană le are stau la baza înființări acestor organizații. Transformarea orașelor din consumatoare de mâncare în generatoare de produse agricole contribuie la sustenabilitate, îmbunătățește sănătatea și reduce sărăcia.
Agricultura urbană este prezentă și în România. De la gospodinele care pun în ghiveci răsaduri ca să aibă o mână de patrunjel proaspăt pentru ciorbă, până la grădini cu pomi și legume pe bloc. În 2010, ziarele prezentau un astfel de agricultor urban din Reșita. Personajul era un pensionar de 80 de ani care, după ce și-a izolat acoperișul, a decis să pună câteva flori. Pe lânga flori a sădit patrunjel, ardei şi roșii. Apa folosită pentru udat este apă de ploaie, pe care prevăzătorul batrânel o adună în butoaie. Lucrurile pe care vecinii săi le-au considerat inutile, el le-a recuperat dându-le o nouă întrebuințare.
Avantajele unei grădini pe bloc vin şi din faptul că reduce 25% din nevoia de răcire a clădirii pe timp de vară, în timp ce pierderile de energie calorică sunt cu 26% mai puţine în restul anului.
În 2010 edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că amenajarea de spaţii verzi pe acoperişurile blocurilor este soluţia pentru creşterea suprafeţei verzi a Bucureştiului. Planul primarului nostru a ramas în aer, față de cel al primarului orașului Chicago, unde prima gradină pe un acoperiș a fost sădită chiar pe clădirea primăriei.

Studiul de caz despre agricultură urbană prezentat face parte din colecţia de resurse şi bune practici comunitatedurabila.ro. Află mai multe despre dezvoltarea durabilă, aşa cum este ea aplicată în lume şi la noi în ţară, accesând site-ul primei comunităţi de practică pentru dezvoltare durabilă din România.
Comunitatea este un rezultat al proiectului „Parteneriat pentru dezvoltare durabila” co-finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investeşte în oameni!” iniţiat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu ActiveWatch şi implementat cu sprijinul Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.