Este printre primii care au avut sansa de a transmite o buna parte din geniul lui pe nou-createle placi de patefon, care pastreaza o cantitate abundenta de imprimari sclipitoare.
Publicul larg l-a apreciat pentru calitatile de cantaret si clovneriile lui – inregistrate si pe pelicula -, dar sub aparenta burlesca si corpolenta (de unde si porecla, „Fats”) se ascund un pianist desavarsit tehnic si plin de fantezie improvizatorica si un compozitor inspirat. Clovneriile jazzman-ului au fost oarecum dictate de repertoriul impus de compania Victor, care i-a cerut sa inregistreze diferite hit-uri efemere si puerile fabricate pe celebra Tin Pan Alley din New York, strada compozitorilor de succes. Estetic vorbind, a desavarsit tehnica pusa la punct de J.P. Johnson, asa-numitul stride, care se caracterizeaza printr-o miscare de metronom a mainii stangi, responsabila cu basii si acordurile asezate alternativ pe cei patru timpi ai masurii.
Unul din discurile care documenteaza bine cariera pianistului este „dublul” „Piano Masterworks”. Primul CD aduna inregistrarile reprezentative ale pianistului din perioada 1922-1929 si cuprinde bucati instrumentale, mai putin populare dar consistente, al caror farmec arhaic se combina de minune cu staiful clasic si stralucirea tehnica. Cel de-al doilea CD include restul bucatilor imprimate de Waller la voce, pian si orga, pana la moartea sa prematura. In 1943, la mai putin de 40 de ani, pianistul a decedat intr-un tren, de o pneumonie care a fost pusa pe seama excesului de mancare si alcool si a turneelor epuizante.    
Roboti mai performanti in Terminator 3
Un film cu un buget de 170 de milioane de dolari. Schwarzennegger. Filmele din seria „Terminator” l-au facut celebru. „Suprematia robotilor” este insa ultimul din serie in care apare si actorul austriac in varsta de 56 de ani. El declara, in gluma, ca un eventual Terminator 4 s-ar putea intitula „In scaunul cu rotile”.
In acest ultim film, John Connor (interpretat de Nick Stahl) abia isi duce zilele, fara serviciu, casa ori carti de credit. Nu mai exista nimic ce ar putea dovedi ca este in viata. Numai ca un cyborg urias, T-X (Kristanna Loken) ii da de urma. Motivul? Lupta cu roboti din ce in ce mai performanti pe care oamenii incearca sa ii invinga inca din 1984, cand a aparut primul Terminator.
Desi efectele speciale sunt mai elaborate decat altadata, partea a treia a filmului nu mai are un impact la fel de puternic precum primele doua. Criticii din strainatate s-au multumit a caracteriza filmul ca fiind banal, zgomotos, previzibil. Mai spectaculoase au fost cifrele productiei: un buget de 170 de milioane de dolari, cinci luni de filmare, 44 de milioane de dolari incasate in week-end-ul in care a fost lansat in State si, dupa cum se zvoneste, 30 de milioane de dolari pentru prestatia lui Schwarzenegger.
Pe langa eroul principal, atentia a mai fost indreptata si spre Stan Winston, specialist in machiaje speciale. Priceperea lui a fost deja rasplatita cu doua premii Oscar pentru cel mai bun machiaj si cele mai bune efecte vizuale cu pelicula „Terminator 2: Ziua Judecatii”. Pentru Terminator 3 au lucrat 150 de artisti de la studioul lui. Acestia au realizat robotul cel performant, T-X, care are un invelis exterior de metal lichid si, in bratul drept, un tun cu plasma.
Inca o data, in cinematografie efectele speciale sunt folosite la maximum. S-a mai intamplat si in „Matrix”, si in „Stapanul Inelelor”. si s-a dovedit ca publicul apreciaza mai mult interpretarea actorilor decat armele din plasma ale robotilor. Chiar daca actorii, oamenii fiind, nu joaca intotdeauna impecabil.