Sebastian Burduja susține că România a reușit, în ultimii trei ani, să asigure unul dintre cele mai mici prețuri la gaze și energie electrică din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat.
Sebastian Burduja spune că facturile nu vor exploda după 1 iulie
Ministrul a subliniat că, în mandatul său, s-au menținut în funcțiune toate grupurile de producție, în condițiile în care între 2009 și 2022 au fost închise peste 7.000 MW din capacitățile pe cărbune și gaz. În paralel, au fost adăugați aproape 2.000 MW în perioada actualului mandat și s-a făcut un progres semnificativ în domeniul stocării energiei, crescând de la sub 20 MWh la 400 MWh de baterii conectate la rețea. Ministrul a evidențiat faptul că investițiile sunt singura soluție durabilă pentru scăderea facturilor, pe termen mediu și lung.
Sebastian Burduja a denunțat campania de dezinformare și atacurile recente la adresa sa, susținând că ar lupta pentru independența energetică, pentru transparență și împotriva corupției presupune asumare și determinare. El a reiterat angajamentul de a servi interesul public și de a combate informațiile false care pot induce panică.
„Energia României trebuie să fie sigură, ieftină și curată – în această ordine de priorități. Avem nevoie de energie verde, pentru care am obținut peste 10 miliarde EUR din fonduri nerambursabile (parcuri solare, eoliene, baterii, investiții în rețele), dar și de energie în bandă (hidro, nuclear, gaz, cărbune). Avem nevoie de fiecare MW. În context, rețineți aceste cifre: România a redus emisiile CO2 cu 77% între 1990 și 2022, cel mai mult din UE. Majoritatea din sectorul energetic. România are cele mai mici emisii CO2/capita din UE, după Suedia, iar UE contribuie cu doar 4,8% din emisiile globale.
Investiții, investiții, investiții. Am urmat această mantră din prima zi, iar rezultatele noastre sunt publice. Sumele atrase, per total, în acești doi ani de mandat, sunt de 14 miliarde EUR – bani europeni gratis. Anul trecut, am pus în funcțiune peste 1250MW grupuri noi – cât în precedenții opt ani la un loc. Anul acesta, planul este pentru peste 2500MW. Fiecare MW nou înseamnă șansa românilor și companiilor românești de a avea facturi mai mici, deci o energie mai ieftină. Și șansa României de a-și consolida independența energetică”, a scris Burduja pe Facebook.
Ministrul a prezentat progresele ale României în reducerea emisiilor de CO2
În ceea ce privește tranziția energetică, ministrul a prezentat progresele ale României în reducerea emisiilor de CO2. Între 1990 și 2022, România a redus emisiile cu 77%, cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, majoritatea provenind din sectorul energetic. Totodată, țara are una dintre cele mai mici emisii pe cap de locuitor din UE, după Suedia. România a obținut peste 10 miliarde de euro din fonduri nerambursabile pentru investiții în energie verde, incluzând parcuri solare, eoliene, baterii și modernizarea rețelelor.
Burduja a amintit că în doi ani a atras investiții de 14 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, și că doar în 2023 s-au pus în funcțiune peste 1.250 MW din capacități noi de producție, echivalentul celor instalate în opt ani anteriori la un loc. Pentru anul 2025, obiectivul este de a depăși 2.500 MW noi instalați. Fiecare megawatt instalat reprezintă o oportunitate pentru facturi mai mici și pentru creșterea independenței energetice.
„Respect socitatea civilă, fără a accepta vreodată blocarea proiectelor vitale pentru securitatea energetică a României. Da, Neptun Deep trebuie să meargă mai departe pentru a aduce 20 de miliarde EUR la buget și pentru a dubla producția de gaz românesc – să depindă alții de noi, nu noi de alții. Da, proiectele hidrocentralelor blocate de zeci de ani, cu grad de finalizare mare (între 70 și 98%) trebuie duse la bun sfârșit. Vorbim de 700MW hidro și peste 2 miliarde EUR investite de statul român în aceste proiecte. Și da, când o instanță constată că un proces a fost pornit abuziv, cel care contestă trebuie să respecte decizia instanței și să plătească sumele dispuse de instanță. Sunt mii de ONG-uri care luptă cu bună credință pentru o cauză și respectă legea, tot respectul pentru ele. Există 2-3 ONG-uri care sabotează constant proiectele energetice, iar legea e egală pentru toți. Nu voi face niciodată rabat de la respectarea legii. Nu voi accepta niciodată să girez sau să tac în fața acțiunilor care subminează independența și securitatea energetică a României.
Niciun român nu trebuie lăsat în urmă. Plafonarea și compensarea facturilor au adus consumatorilor casnici din România, de trei ani, al patrulea cel mai ieftin gaz și a cincea cea mai ieftină energie electrică din UE. Date Eurostat, date publice. Restul poveștilor sunt doar zgomot, știri false și/sau alarmiste. După 1 iulie, românii vulnerabili trebuie și vor fi protejați. Facturile nu vor „exploda”, nu vor „bubui”. Și nici nu se putea face în doi ani ceea ce nu s-a făcut de 30 de ani. Cel puțin am reușit să ținem toate grupurile de producție de energie în funcțiune (între 2009-2022, s-au închis peste 7000MW grupuri pe cărbune și gaz, producție în bandă), să adăugăm altele noi (aproape 2000MW în acest mandat), să generăm o revoluție în stocare (de la mai puțin de 20MWh la 400MWh baterii conectate la rețea). Investițiile sunt singurul remediu pentru a reduce facturile pe termen mediu și lung, iar asta trebuie să înțelegem cu toții”, a mai scris ministrul.
Ministrul a mai afirmat că susține dialogul cu societatea civilă
Ministrul a mai afirmat că susține dialogul cu societatea civilă, dar nu va accepta blocarea proiectelor esențiale pentru securitatea energetică a țării. El a pledat pentru apărarea intereselor naționale, inclusiv în fața instituțiilor europene, și a cerut renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență pentru a evita închiderea completă a Complexului Energetic Oltenia. A avertizat că România nu poate permite ca orașe precum Craiova și Râmnicu Vâlcea să rămână fără căldură în sezonul rece.
În final, Burduja a criticat disfuncționalitățile pieței energetice europene, arătând că în centrul continentului nu există suficiente interconexiuni între state. România, în schimb, are o capacitate de interconexiune de peste 4.000 MW cu vecinii săi, însă energia ieftină din vestul Europei nu ajunge în regiunea noastră din cauza lipsei infrastructurii de transport în anumite state membre. El a cerut ca toate țările UE să beneficieze de aceleași drepturi și obligații în cadrul pieței energetice comune.
„România trebuie să își apere interesele în sectorul energetic în fața oricui, inclusiv (sau mai ales) la Bruxelles. Nu putem permite subminarea securității noastre energetice. Nu putem permite închiderea tuturor grupurilor de la Complexul Energetic Oltenia, nu putem lăsa Craiova și Râmnicu Vâlcea în frig la iarnă – voi insista până la capăt pentru renegocierea PNRR. Nu putem păstra tăcerea când piața energetică europeană nu e funcțională, pentru că în centrul Europei nu există interconexiuni. România are peste 4000MW capacitate de interconexiune cu țările vecine. Alte state membre au zero între ele, deci „nu trec sârmele granița”, fix în zona de tranzit – deci energia ieftină din Vest nu ajunge până la noi, la bulgari sau la greci. Deci piața europeană nu este funcțională și energia nu poate circula liber – pur și simplu. Cerem drepturi și obligații egale pentru toți!
Am militat în ultimii 20 de ani pentru democrație, dezvoltare și demnitate. Munca mea nu este despre o funcție, nu este nici despre persoana mea. Cine mă cunoaște știe asta. Cine se uită la rezultatele echipei noastre recunoaște asta (link în comentarii la toate rapoartele de activitate). Și niciodată, NICIODATĂ, nu mă voi abate de la crezul pe care îl am”, a conchis ministrul.
Postarea poate fi vizualizată aici.
