Guvernul Orban a prezentat miercuri Planul Național de Investiții și Relansare Economică, ca re vrea a fi un adevărat program de guvernare pe termen lung, care să regândească din temelii economia națională.

Pentru o opinie avizată asupra angajamentelor prevăzute în documentul elaborat de Executiv, Capital a luat legătura cu Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România – AOAR.

”Planul Național de Investiții și Relansare Economică prezentat de Guvernul Orban mi se pare o expresie a unor dorințe insuficient explicate.

”Mai e nevoie de gândire, evaluare”

Apelul ca într-o lună să fie pregătite documentele, pentru a se lansa, arată că mai e nevoie de gândire, evaluare, pentru că sumele acordate și împărțite pe atât de multe idei au dus la o oarecare fărâmițare.

Apoi, pare că fiecare sector e cu interesele lui. Nu se vede foarte bine cum s-ar încadra un astfel de program în ceea ce știm deja că va veni de la Comisia Europeană privind proiecte care să respecte principiile și țintele din Green Deal.

Noi avem proiectele din mediu, energie și agricultură separate, deși în cazul măcar al acestor sectoare ar trebui propuse proiecte conexe, care să fie finanțate din viitoarele fonduri”, a declarat Cristian Pârvan, în exclusivitate pentru Capital.

”Având în vedere că finanțarea poate fi primită până în 2027, teoretic aceste proiecte ar trebui să aibă în gândirea lor argumente spre a fi prezentate pentru aprobarea celor 27 de țări ale Uniunii Europene, pentru că mecanismul cam ăsta se prevede a fi.

Și, pentru a fi aprobate, ar trebui să conțină  parametri din Green Deal, în care să se vadă care sunt îmbunătățirile de mediu, ce componente de digitalizare și de folosire a altor tehnologii moderne includ, etc., pentru că ele altfel nu vor fi acceptate pentru a fi finanțate din viitorii bani care sunt în curs de negociere.

”O idee complet greșită”

Deci pare doar un program intern al României, cu excepția celor câteva axe din fondurile europene.

Trebuie să ne aducem aminte însă că Guvernul a adoptat recent o hotărâre prin care a să evite dezangajarea. Suntem deci amenințați cu o dezangajare de 2,1 miliarde euro doar pentru 2020.

În consecință, marele semn de întrebare vine din modul în care s-au desfășurat programele pe fonduri europene. Concret, câte proiecte adevărate stau în spatele acestor cifre? Există proiecte suficient de mature ca să fie derulate imediat ce se obțin banii?

Se merge pe ideea complet greșită că avem timp până în 2007 să tragem banii”, susține reprezentantul mediului de afaceri.

”Guvernul vine cu lucruri contradictorii”

”Banii trebuie să se știe cu termene, cu grafice de finanțare, cu Banca Mondială și toate celelalte surse de finanțare, pentru că clar că de la bugetul de stat este foarte greu să fie alocat mare lucru.

E clar că vor trebui să fie niște finanțări de la buget, ca să arate voința politică, dar toată lumea calculează și ia în considerare cum să atragă fondurile de la BEI, de la BERD, de la Comisia Europeană – Fondul pentru combaterea efectelor pandemiei, de la diverse programe europene.

Ar trebui deci o situație clară a surselor de finanțare deja discutate, angajate, cu grafic de finanțare, ca lumea să aibă convingerea că acele proiecte au o finanțare sigură și un termen de execuție.

Guvernul vine însă cu lucruri contradictorii, nu e clar în fapt cum se va derula acest program”, a arătat Pârvan.

”Ce facem cu managementul de proiect?”

”Și o ultimă subliniere, dincolo de cifre, că cifrele comportă discuții în contradictoriu, fără mare rezultat.

Cine este responsabil de acest program unic? O să se spună generic ”Guvernul”. Or, Guvernul e un cuvânt ”complicat”. Când răspundem toți, de fapt nu răspunde nimeni.

Ar trebui o echipă de management care să urmărească zilnic, cu toate structurile din teritoriu, executarea acestor planuri. Ăsta e un proiect de țară – foarte bine, dar ce facem cu managementul de proiect? Cine răspunde?

”Guvernul” e o chestie imprecisă. Chiar presupunând că vom avea un Guvern de aceeși orientare politică în viitor, cine garantează că viitorii guvernanți vor avea aceeași gândire?

Mai ales în perspectiva unor proiecte finanțate european, ar fi fost bine să cădem cu toții de acord asupra proiectelor pe termen lung. Pe ce considerente sunt alese în acest moment aceste proiecte? Care au fost criteriile?

Este deci evident că Planul necesită foarte foarte mute clarificări și detalieri pentru a putea să fie credibil. Iar acuzele că există o inspirație din programul PSD-ului sunt parțial adevărate”, opinează reprezentantul AOAR.

”Banii sunt iluzorii deocamdată”

”Nici programului PSD nu i-a lipsit nimic – tot ce căutai găseai acolo. Asta nu înseamnă că s-a și făcut mare brânză din el.

E simplu de scris un Plan de relansare pe hârtie, problema e cât de realizabil este.

Există câteva lucruri esențiale: să știm clar că finanțările sunt asigurate/angajate, dacă proiectele sunt pregătite, pentru a fi eligibile pentru finanțare, că există o viziune clară, pe termen lung.

Și mai e o problemă, când îi auzi cu ”avem 33 de miliarde euro”… de unde, domnule, 33 de miliarde, când Comisia Europeană nu a stabilit încă nici suma, nici componența granturi versus împrumuturi, nici criteriile de proiecte, decât în linii generale, nici modul în care vor fi aprobate proiectele.

Bineînțeles că banii ăia sunt iluzorii deocamdată. O să fie ceva categoric că o să fie, dar repet: nu o să fie niște bani care se dau Guvernului, să facă ce vrea cu ei.

Vor fi bani alocați pe proiecte. Or, noi avem deja experiențe nefericite cu fondurile europene atrase, ca să amintesc numai Planul Juncker, unde noi am atras vreo 700 de milioane de euro, în comparație cu câteva zeci de miliarde, cât au atras alții”, a declarat Cristian Pârvan.

”Nu avem proiecte, nu avem consens”

”Iar motivația este aceeași: nu avem proiecte, nu avem consens, nu suntem uniți în ce vrem să realizăm

Vă aduc aminte că recent Curtea de Conturi Europeană pur și simplu ne-a făcut de râs în legătură cu termenul de finalizare pentru Autostrada Transilvania. Nouă ne trebuie 10 ani de zile să mai facem vreo 200 de km de autostradă, timp în care alte țări fac sute de kilometri, în perioada asta.

Și atunci? Ce fel de proiecte avem? Din hub energetic, am ajuns ajuns să importăm energie. Din țara care poate să hrănească 80 de milioane de oameni, anul ăsta se anunță deficit comercial de 2 miliarde de euro.

Astea ar fi fost niște obiective cărora să vii și să se pui în spate niște proiecte, dar proiecte adevărate – să le cauți finanțări și să le dai drumul în execuție, nu pe hârtie.

Evident, ca se pot spune multe: că e doar prima fază, că urmează…, dar au trecut deja patru luni de la declanșarea crizei și noi avem textele astea.

Odată ce nu ai o politică publică, cu indicatori verificabili, în care lumea să înțeleagă ce faci cu banii, asta o să facem și de acum încolo: o să stăm să ne certăm”, a spus, în concluzie, secretarul general al AOAR.