Așadar, avocatul Gheorghe Piperea a subliniat în cadrul podcastului de pe canalul de YouTube al „HAI România!” că țara nostră riscă să ajungă ca pe vremea când „justiția era făcută de Securitate”, în afara reflectorului și fără transparență.

Într-un astfel de context, subliniază avocatul, omul rămâne fără posibilitatea să se apere într-un fel sau altul. Emisiunea poate fi vizualizată aici.

Avocatul Gheorghe Piperea trage un semnal de alarmă

„(Ne întoarcem în) negura anilor 80, mai degrabă în negura anilor 50, pe vremea lui Dej pentru că practic, pe vremea aceea, justiția era făcută de Securitate, era făcută într-un mod în afara reflectorului, în spatele reflectorului, de fapt, fără transparență, fără posibilitatea ca omul să se apere într-un fel sau altul. Să nu se creadă cumva că e vreo ezitare în vocea mea… Încep prin procedura parlamentară, care s-a derulat într-un mod cu totul și cu totul ciudat și cred că a fost o regie.

S-a aruncat pastila cu abuzul în serviciu, cu pragul cu abuzul în serviciu, au venit cei doi capi ai puterii la ora actuală în Coaliție și au spus că nu e kosher pragul ăsta pentru furt. Am văzut din nou poveștile acelea din stradă din ianuarie – februarie 2017, unde se spunea că se dă liber la furt. Abuzul în serviciu și furtul sunt totuși fapte diferite. 9.000 de lei Indiferent cât ar fi de mică suma, e tot furt.

După care, într-un mod cu totul și cu totul ciudat, după schimburi de opinii destul de contondente în camera de comisie a Camerei Deputaților, s-a hotărât că se înlătură cu totul pragul, după care nu a mai fost absolut niciun fel de dezbatere. Reglementările respective au fost trimise frumușel la votul Camerei Deputaților, unde au trecut ca prin brânză. Singurele voturi împotrivă au venit de data asta din partea AUR, din câte înțeleg.

Vă aduceți aminte cu siguranță că la un moment dat, în toamna lui 2022, pentru că trebuia neapărat să obținem noi calificativul de elev silitor și să intrăm în Schengen, s-au dus aceste legi ale justiției în Parlament, ca să intrăm în Schengen. Evident că n-am intrat.

Amintesc un lucru extrem de important: Codul Penal, care a intrat în vigoare în 2011, ăsta modificat acum, a fost adoptat în Parlament împreună cu Codul Civil și Codul de Procedură Civilă cu asumarea răspunderii. Adică îi dau Parlamentului trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură, dacă ea trece, a picat Guvernul, indirect este respins proiectul de lege. Dacă nu, intră în vigoare automat.

Codul din 2009 a fost scris de niște experți, un colectiv de experți, plătiți de Banca Mondială. În Codul acela din 2009, infracțiunea de pedofilie, de la art. 220, există doar dacă copilul între 13 și 18 ani este membru al familiei pedofilului, este sub îngrijirea pedofilului sau este victima unei înscenări de filmări pornografică. În toate celelalte instanțe, copilul poate să fie victima unui act de pedofilie, dar pedofilul nu intră în pușcărie.

Jocul acesta care s-a făcut în Parlament nu a fost altceva decât o eliminare a dezbaterii. Sunt două motive pentru asta.

Probabil că vor neapărat să pozeze în continuare în elevul silitor. După ce Dragnea a fost băgat în pușcărie, PSD a vrut să arate că este cu lupta anticorupție, că este pentru justiție…

E cu alb și negru. Este vorba despre respectarea angajamentului din 2019, exact așa cum cere statul ascuns, statul profund, ori pur și simplu s-a lăsat să treacă legislația aceasta, în așa fel încât la CCR să pice pentru principiul bicameralismului.

În Senat, pragul a trecut, în Camera Deputaților, nu s-a luat absolut niciun amendament. Era clar că cineva, dacă nu AUR, măcar Avocatul Poporului, dacă nu, măcar Curtea de Casație, va sesiza CCR și va aborda problema principiului bicameralismului, ceea ce înseamnă că se reia discuția în 2024, când o să scape lumea de Iohannis, Doamne-ajută să nu vină Kovesi… Pun pariu că după ce Ciucă nu mai este premier, va pierde relevanța și în partid, va pierde președinția PNL, ca și Orban și Cîțu”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea la „România lui Cristache”.

S-a mers mai departe decât pe vremea lui Băsescu

„Aceste reglementări introduc în actul judiciar Securitatea – nici măcar „statul de drept” al lui Băsescu nu a avut curajul să-l facă. Statul de drept a preferat să rezolve problema prin intermediul unor protocoale, unor acte paralegale. Acum se introduce în actul de justiție Securitatea pur și simplu, direct. CCR a spus că fiind vorba de drepturi și libertăți, ele trebuiau să respecte art. 53 din Constituție, adică să fie reglementate prin lege. Acum sunt.

Cât de independent va fi un judecător când o să i se aducă mutarea în plic? Mai ies pe treptele Palatului de Justiție? Mai am ceva de spus pe fond. Înțeleg că în momentul în care intră în vigoare această reglementare, va trebui ca judecător, ca procuror, ca avocat, respectiv consilier juridic, să ai certificat ORNISS, pentru a lua cunoștință de niște piese de la dosar.

Doar 5% dintre avocați au acest certificat. Nu a apărut încă un megascandal în care să fie vorba de șefii profesiei respective, ori niște politicieni care sunt partea corectă a corectitudinii politice. Dragnea a avut impresia că face un deal cu Securitatea.

Ăia din zona USR încep și urlă, cum a fost în cazul Barna, că „domne, de ce faceți asta în campanie electorală?”. Și când s-a pus problema de exemplu să fie urmărit penal Nicușor Dan, au sărit de fund în sus. „Drepturile opmului” și așa mai departe.

Aspectul cel mai grav este că dreptul la apărare nu înseamnă numai să-ți pui un avocat și să speri în corectitudinea și curajul lui, în așa fel încât să-ți găsească dreptatea. Din acest drept face parte și dreptul tău de a-ți face apărarea. Să-ți prezinți poziția ta, opinia ta. Cel mai important lucru care se întâmplă la finalul unui proces este ultimul cuvânt al inculpatului. Dacă nu are certificat, nu se va putea apăra.

Un element de spice, de mirodenie: eu am pățit ceva interesant în activitatea mea profesională. Am pierdut un proces pentru că nu aveam certificat ORNISS, un proces foarte-foarte greu, care dacă s-ar fi făcut în zilele noastre de către un Nicușor Dan, care apropo, se agățase parazitar de caz atunci, ar fi făcut ca el să devină laureat al Nobelului pentru Pace. Era vorba de gazele de șist. Am făcut un proces pentru 3.000 de persoane, în care încercam să obținem amânarea acelui procedeu până a vedea cât era de legal.

M-a întrebat doamna judecătoare: „Aveți certificat?” Răspunsul meu: Ce e ăla? Vorbim de anul 2006-2007. De ce îmi spui acum, în cinci minute? Cum îmi asiguri dreptul de a-l obține? Mi-a zis „Nu e nevoie, pentru că instanța are certificat, studiem noi problema”. În decurs de 15 minute a refuzat acțiunea și asta a fost”, a mai spus avocatul Gheorghe Piperea.

Avocatul Toni Neacșu a subliniat că justiție din România se află într-o situație îngrijorătoare

La rândul său, avocatul Toni Neacșu a subliniat că justiție din România se află într-o situație îngrijorătoare.

„Eu cred că toți trebuie să ne speriem. Hai să înțelegem: dacă până acum justiția a avut colaborările acelea prin intermediul protocoalelor, acum justiția pur și simplu este subordonată de serviciile secrete, de SRI.

Acestea erau folosite într-adevăr doar în dosarele acestea foarte importante, de răsunet, cu politicieni, de care omul simplu nu se lovește decât la televizor. Acum reușesc să pătrundă în tot ce înseamnă dosar penal aflat pe rolul instanței, inclusiv ce ne privește pe noi ca oameni simpli. Pentru toate infracțiunile la care legea prevede o pedeapsă mai mare de 5 ani.

Colegul meu a spus foarte bine cum era situația pe vremuri cu certificatul. Acum, certificatul ăsta se dă în virtutea calității lor. Lucrul ăsta nu e valabil pentru noi, avocații.

În virtutea faptului că ești judecător, trebuie să ai acces la informații fără un control umilitor al SRI. Acest certificat îi obligă pe cei de la SRI să te și verifice ulterior obținerii lui, ca să nu devii riscant pentru securitatea națională. Lucruri foarte sensibile, care nu au ce să caute în procesele de judecată, pentru că totul trebuie să se facă acolo public. Trebuie să fie probe cunoscute de toată lumea, din dosar.

S-ar putea să fi eșuat niște negocieri. Termenul acela pentru sesizarea CCR trebuia să curgă mai demult. Nu întâmplător s-a întârziat depunerea legii, ci pentru că s-au purtat niște negocieri în această perioadă. Mă bucur că au sesizat, observ că au sesizat doar pe niște chestiuni punctuale, nu pe cele de procedură. Au mers strict punctual, doar pe câteva prevederi care în mod clar sunt neconstituționale. Vedem ce face Avocatul Poporului, pentru că nici aici nu am certitudinea că se va face o sesizare”, a explicat avocatul Toni Neacșu.

Gheorghe Piperea spune că procedura adoptării acestei reglementări a fost în afara Constituției

„O să continui o idee a lui Toni Neacșu. Procedura adoptării acestei reglementări a fost totalmente în afara Constituției și de aceea eu cred că principala motivație a respingerii acestei legi este încălcarea principiului bicameralismului. Întrebarea e dacă cei de la CCR se pot autosesiza în această chestiune sau nu. Acum, venind la întrebare: senzația mea e că există niște oameni, fie din birocrație, SRI sau establishmentul politic, care au un adevărat blocaj emoțional.

Au promis cuiva ceva, pur și simplu au preluat mesajul din stradă cu Puie Monta, apoi pe cel cu corupția și trăiesc acele momente ca și când n-ar fi trecut șase ani de-atunci, ca și când nu s-ar fi schimbat lucrurile la CCR și Curtea de Casație, ca și când se cred acolo eterni pe posturile respective. Dl Iohannis are un comportament autodistructiv: el deja a devenit nerelevant din postura în care se află, inclusiv din punct de vedere politic. El după 2024 nu mai înseamnă nimeni, nu mai înseamnă nimic. Oameni ca domnia sa, sau cei care s-au învârtit în jurul său, sau cei care au profitat de stilul de ghiocel pe care l-a adoptat, vor fi primii care vor fi luați în vizor de SRI. Băsescu, Udrea…”, a completat Gheorghe Piperea.

„Situația aceea din 2016 este mult mai puțin gravă în sine decât ceea ce se întâmplă acum. Atunci era vorba despre cine face efectiv înregistrările, de aceea exista îngrijorarea că procurorii nu mai putea face înregistrări. Acum sunt lucruri infinit mai grave.

Sub un al doilea aspect, eu cred că aici vorbim de o dominație a serviciilor secrete. Dacă ele au mai fost folosite până acum, mi-e teamă că acum au căpătat o putere pe care nimeni nu o mai poate ține sub control. Practic, ei vor ajunge, repet, să își subordoneze justiția, nu să colaboreze cu ea, așa cum s-a întâmplat până acum. Pentru că prin intermediul justiției poți ține cel mai bine sub control o societate, fie din punct de vedere politic, fie din punct de vedere economic”, a punctat Toni Neacșu.

Digitalizarea se află între progres și pericol

„Mai întâi, reglementarea de care vorbim nu este unică, singulară. Pe nepusă masă, în urmp cu vreo lună și jumătate, noi, avocații, ne-am trezit că trebuie să ne digitalizăm. Să ne facem profile digitale și să lucrăm obligatoriu digital cu omul.

Proiectul respectiv de lege, care practic îți interzicea să mai lucrezi la modul clasic cu clientul, trebuia să utilizezi tot felul de identificatori digitali, pur și simplu deveneai un avatar al tău ca avocat. Deocamdată s-a renunțat la această idee de a digitaliza total. Acest cloud, intermedierea asta între profesionist, organul profesiei și cloud se organiza de către un serviciu secret.

Inclusiv toate secretele clienților și confidențialitatea în raport cu clienții e impoertantă. Puse în dispoziția cui? A unui serviciu secret. Care serviciu secret nu e ușă de biserică, s-a văzut foarte clar ce s-a întâmplat la alegerile din 2019, cu Clotilde Armand șamd. Deocamdată acel proiect a fost abandonat, dar sunt convins că o s-o introducă.

A doua chestiune: sunt reglementări pe care le forțează domnul Ciucă în principal, ca premier, cu referire la stările de criză. S-a dat o reglementare care clasifică niște crize, dă competența declanțării crizelor teroriste la SRI. Nu mai este nevoie nici măcar de CSAT, cu atât mai puțin de Parlament, să se declare o criză teroristă.

Dacă vor să spună de Cristache sau Piperea că este putinist, înseamnă că devii instantaneu terorist. Pentru că Rusia a fost declarată de SUA și UE stat terorist, dacă elti putinist, devii în secunda doi terorist. Sunt chestiuni normative, concrete. Ceea ce se întâmplă cu această reglementare nu este o treabă punctuală. Este un program”, a subliniat Gheorghe Piperea.

„Absolut de acord că este ceva cât se poate de programatic. Acum o lună a fost un proiect care a ajuns în Parlament, retras după ce tot avocații au sărit. Ce era aberant? Practic, orice comunicare a mea ca avocat cu clientul meu, pe care o făceam în așa-zis format digital, inclusiv emailuri, se concentra pe o platformă unică, protejată informativ de STS.

DNA-ul chiar conține tehnica necesară. DNA-ul și DIICOT-ul. Ălălalt era valabil exclusiv pentru parchetele obișnuite. DNA și DIICOT se descurcă singuri.

Potrivit legii, SRI-ul poate să obțină informații în dosare de terorism. E altceva. Problema e că vor să se extindă la dosare obișnuite, care ne privesc pe noi, toți ceilalți, care nu suntem politicieni și nici nu deținem funcții importante”, a mai spus Toni Neacșu.

„Nu doar că este vorba despre un program injectat ici și colo, un program care se derulează insidios. Dacă este o motivație să apărăm siguranța, securitatea națională, să ne apărăm contra teroriștilor. Dacă este o chestiune importantă pentru societate, să ni se spună „Uite, suntem la doi pași de Rusia, într-un fel sau altul trebnuie să ne înarmăm, inclusiv cu protecție informativă și să ne facem scuturi antiteroriste”. Nu te duce către furtul de găini sau către procese civile.

În al doilea rând, senzația pe care am avut-o încă din pandemie, de când s-a creat această coaliție de guvernare, contra naturii, să recreeze USL-ul…

Crizele se succed foarte rapid. Eu atunci m-am gândit: nu cumva ceea ce ni se pregătește este o modificare fundamentală a Constituției? Românul probabil nu știe, drepturile și libertățile individuale sunt primordiale, sunt prioritare față de drepturile colective. De ce credeți că se inventează crize?”, a adăugat Gheorghe Piperea.

„Decredibilizarea CCR din ultimii ani e parte din același plan de infiltrare a serviciilor secrete unde nu au ce căuta. CCR nu mai are credibilitate în fața publicului în general. Am și eu emoții când vine vorba de această Curte Constituțională. Știu cât de mult a contat persistența domnului Morar, în acel moment când serviciile au fost scoase cu adevărat din procesul de justiție. Pe de altă parte, ei sunt limitați cumva și de ceea ce li se cere. Cu atât mai mult sunt curios să văd cum arată sesizările…

Va fi catastrofal. Repet, e ca și cum n-am mai avea judecători. Mergi în instanță, pe ideea că găsești un judecător, care se mai și uită prin probele alea, analizează… Ei bine, lucrurile astea vor dispărea. Lucrurile astea clasificate nu se aduc niciodată la cunoștința părților. Vor avea acces doar avocații, avocații care au ORNISS, dar nu vor putea transmite, nu vor putea spune „Vezi că acolo ai fost interceptat”.

Până acum era simplu. Dacă o probă din acest document nu se declasifica, nu putea fi folosită în dosar. De ce? Justiția nu poate fi secretă. Acum au venit și au spus „nu”, se folosesc documentele clasificate, chiar dacă nu vor putea face referire niciodată la aceste documente”, a completat Toni Neacșu.

Oamenii și-au dat seama care sunt pericolele la adresa democrației

„Eu sunt un pic mai optimist decât Toni Neacșu. Chiar dacă pare răutăcios, într-un fel, cu titlu de experiment, ar fi bine să treacă aceste reglementări. În 5-6 luni de zile, maximum un an, își vor da seama… Să vadă de ce sunt importante drepturile și libertățile. De ce este important să discuți de prezumția de vinovăție, chiar dacă acolo pare să fie un infractor. Pentru că oamenii și-au dat seama foarte simplu și la modul natural care sunt pericolele la adresa democrației și a sănătății lor în timpul pandemiei.

În România, care cică e săracă, medievală și așa mai departe, gradul de vaccinare a fost foarte redus. La nivel de cifre oficiale, rata a fost de 40%, eu cred că este 20%. Românul a zis „Nu te mai cred”.

Și în cazul acesta, lumea își va da seama de ce este nevoie să ne concentrăm pe ce spuneam în nouăzeci, drepturi și libertăți. Drepturi și libertăți. Ce este clar e că oamenii au nevoie de un șoc ca să își dea seama de ce drepturi și libertăți au nevoie”, a conchis Gheorghe Piperea.