Judit Varga, ministrul Justiției din iulie 2019, este steaua în ascensiune a vieții politice ungare.Viktor Orban are încredere deplină în această juristă în vârstă de 40 de ani, pentru a face să prevaleze punctul de vedere al ţării din Europa Centrală în actuala dispută dintre ea și partenerii ei și în Parlamentul European, cu privire la planul de redresare condiționat de respectarea statului de drept. În acest moment, totul este blocat de veto-ul ungar și polonez.

Niciun cent din planul de redresare nu va fi plătit atât timp cât va dura această criză politică. Bugetul european 2021-2027 este, de asemenea, suspendat. Judit Varga explică într-un interviu acordat pentru Le Point, motivele acestui veto și le evidenţiază criticilor Ungariei propriile neajunsuri.

Reporter: Care este problema d-voastră concretă cu mecanismul statului de drept? Principiul său nu poate fi pus la îndoială, deoarece apare în pachetul semnat în iulie la summitul european …

Judit Varga: Principala problemă este că criteriile pentru statul de drept nu sunt definite cu precizie. Statul de drept este un concept format din ansamblul liber al principiilor fundamentale. Nu putem construi un mecanism de sancționare a acestui fapt. Codurile penale nu includ, de asemenea, dispoziții precum “fii onest” sau “respectă regulile vieții în societate” – deși nimeni nu se îndoiește de relevanța acestor așteptări.

Imaginați-vă ce ar oferi un mecanism care acordă anumite resurse financiare Franței decât în cazul în care respectă scrupulos conceptul de libertate, egalitate și fraternitate. Credem în libertate, credem în egalitate, credem în fraternitate, la fel cum credem și în statul de drept. Dar asta nu schimbă faptul că mecanismul statului de drept în forma sa actuală este o absurditate juridică.

Reporter: Să luăm un exemplu concret: sunteți ministru al Justiției. Dacă un ministru al Justiției din Europa ar interveni în procedurile legale pentru a favoriza un cetățean, pentru a împiedica urmărirea penală a unui prieten pentru corupție, ai fi șocată, nu-i așa? Mecanismul statului de drept a fost conceput pentru a sancționa financiar acest tip de comportament. Unde este problema?

Judit Varga: Știți, exemplul pe care îl dați nu a putut fi verificat în Ungaria sau în Franța. În schimb, există țări europene în care ministrul Justiției are posibilitatea de a opri urmărirea penală împotriva oricui, inclusiv a propriilor prieteni. Există o țară în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că Parchetul său nu poate fi considerat o putere judiciară independentă din cauza influenței politice directe la care este supus. În alta, practicarea referendumului a fost interzisă, deoarece a deranjat guvernul. Și există, de asemenea, țări în care nu există o curte constituțională și încă altele în care politicienii au dreptul legal să influențeze numirea judecătorilor. Toate aceste țări au un lucru în comun: și anume că nici presa, nici Uniunea Europeană nu văd la ele încălcările statului de drept. Și aceasta este adevărata problemă.

În Ungaria, acceptăm principiul “câte bordeie, tot atâtea obiceie”. Atâtea țări, atâtea regimuri juridice. Știm că aceste regimuri nu vor fi niciodată la fel peste tot. Dar nu încercăm să stabilim cum ar trebui să funcționeze regimurile juridice sau sistemele judiciare în alte țări, de exemplu în Franța. Respectăm dreptul francezilor de a decide. Francezii sunt cei care trebuie să decidă asupra organizării și controlului sistemului lor judiciar.

Reporter: Dacă în timpul procedurii legate de mecanismul statului de drept s-ar fi prezentat un aviz al Curții de Justiție înainte de decizia Consiliului sau după propunerea Comisiei, ați fi fost dispuşi să vă anulați veto-ul?

Judit Varga: Această întrebare este teoretică, deoarece Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu are în prezent această competență în temeiul tratatelor. Esențial este că liderii Europei au ajuns la un acord între ei în iulie, la sfârșitul unei întâlniri care nu a fost scutită de episoade pasionale. S-au privit în ochi, au dat mâna și au fost de acord că alocarea fondurilor europene nu ar putea fi legată de criteriile nebuloase ale statului de drept. În Franța, ca și în Ungaria, credem că suntem legați de cuvântul dat.

Acest acord a fost aruncat peste bord pe 5 noiembrie la Bruxelles – cu conștientizarea deplină a renunțării la promisiunea făcută și a consecințelor care ar urma. Noi, la rândul nostru, ne-am comportat onest. Cărțile noastre erau de la bun început pe masă. De aceea, cred că este o chestiune de onestitate să respectăm acordul inițial. În acest tip de situație, soluția nu constă în a ne lansa, la inițiativa celor care încalcă acordul încheiat, în negocieri nedemne menite să facă să prevaleze voința împotriva lor împotriva oricui. În acest gen de situație, soluția este să ajungem la un nou acord, iar vetoul a fost primul pas.

Reporter: Sunteţi gata să vă asumaţi în fața țării d-voastră renunțarea la beneficiul fondului de redresare de 4,3 miliarde de euro pentru o problemă de dezacord cu Bruxelles-ul?

Judit Varga: Nu este vorba despre bani. Nici principiile noastre, nici suveranitatea noastră nu sunt de vânzare. Dar să vorbim despre bani … Poate că puțini francezi știu că, după patruzeci de ani de politici constrânse și eșecul a două guverne socialiste, economia noastră, datorită muncii grele a ungurilor, este acum solidă pe temeliile sale. Fondul de stimulare despre care vorbiți nu este nici un cadou, nici un ajutor, nici o donație. Este un împrumut care va trebui rambursat. Și știm foarte bine ce reprezintă povara unei datorii mari asupra unei economii. Dacă Ungaria trebuie să se împrumute pentru dezvoltarea sa, o poate face la fel de liniștit pe piețe. Dar, în ciuda acestui fapt, suntem pregătiți, în numele solidarității europene, să acceptăm o îndatorare comunitară.

Reporter: Viktor Orban consideră că Bruxelles-ul dorește să utilizeze statul de drept ca acuzaţie politică pentru că refuzaţi migranții. Dar astăzi, această procedură împotriva așa-numitei legi “Stop Soros” este deja în mâinile Curții de Justiție a Uniunii Europene și nu are nicio legătură cu mecanismul statului de drept … Deci, de ce o blocaţi?

Judit Varga: Să nu amestecăm totul. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a examinat în aceste zile anumite elemente ale legii cunoscute sub numele de “Stop Soros” în cadrul unei proceduri de încălcare a dreptului comunitar lansate în 2018. Ea a contestat noua dispoziție a Codului Penal care creează infracțiunea de favorizare și susținere a imigrației ilegale. Aceasta înseamnă, pe scurt, că acum Curtea se așteaptă ca Ungaria să sprijine traficul de persoane. De la începutul valului migrator din 2015, liderii Bruxelles-ului și ai Europei, liderii politici, organizații variate și diferite mass-media liberale internaționale au continuat să ceară socoteală guvernului ungar pentru refuzul său de a admite migranții ilegali și pentru motivele pentru care dorește să-și apere frontiera – care este în același timp cea a Europei. Se afirmă deschis că este oportun să se pedepsească, inclusiv financiar, țările care nu susțin admiterea migranților ilegali.

Asigurarea transparenței finanțării organizațiilor societății civile este un alt subiect, în care Curtea a fost de acord cu noi, afirmând că preocuparea de a face transparentă această finanțare a fost un obiectiv legitim. Dar puteți vedea! Mulți fac o problemă legată de statul de drept din faptul că se pretinde o examinare, în Ungaria, pentru a se vedea ce interese se află în spatele organizațiilor societății civile finanțate din străinătate, precum și din sprijinul necondiționat pentru migrația ilegală care a devenit, de asemenea, o chestiune de stat de drept.

Dar suntem încântați să observăm că politicienii francezi recunosc acum importanța apărării frontierelor externe ca servind și propriilor interese.

Reporter: În raportul său general privind statul de drept în Europa, Comisia a identificat probleme mai mult sau mai puțin grave în multe țări, nu numai în Ungaria și Polonia. Deci nu mai aveți încredere în Comisia von der Leyen pentru a analiza obiectiv situația?

Judit Varga: Avem încredere în Comisia prezidată de Ursula von der Leyen. Pe de altă parte, nu avem încredere în comisarul care a întocmit raportul. Se pare că Vera Jurova era în contact zilnic în întocmirea raportului cu partidul liberal de opoziție ungar. Având în vedere acest lucru, observațiile Ungariei sunt reflectate în raport numai în măsura uneia sau a două note de subsol. Cât de obiectiv ați găsi un raport despre Franța al cărui conținut a fost dictat de un deputat francez de opoziție?

Reporter: Când spuneți că Soros este adevăratul șef la Bruxelles, vă imaginați serios că acest bătrân extrem de bogat ar putea să-i influențeze pe Emmanuel Macron, Angela Merkel, Mark Rutte, Giuseppe Conte, Pedro Sanchez etc? Bruxelles-ul reprezintă voința celor 27 de șefi de stat și de guvern. Comisia nu decide singură, de la sine … În cazul de față, mecanismul statului de drept va fi decis de către cei 27 cu majoritate calificată. Deci nu aveți încredere în Macron, Merkel și ceilalți?

Judit Varga: “Financial Times” l-a desemnat pe George Soros Omul Anului în 2018 , deoarece el este singura persoană privată din lume care are o politică internațională. Împărtășesc această observație, întrucât organizațiile, experții și jurnaliștii pe care îi finanțează în toate țările lumii și, prin urmare, și în toate țările europene, reprezintă interesele sale. În schimb, nimeni nu a susținut vreodată că liderii Europei au fost plătiți de vreun miliardar.

Din fericire, transparența s-a îmbunătățit mult în ultima vreme, iar George Soros însuși își publică opiniile politice în presă. Acest lucru permite mai ușor să se vadă cine acționează pe această linie. De exemplu, el a scris foarte recent pe site-ul Project Syndicate că a recomandat la Bruxelles sancțiuni bugetare împotriva țărilor care nu au admis migranți în 2015.

Reporter: Tratatul de la Atena din 2003 de la Atena, care permite Ungariei să adere la Uniunea Europeană începe cu această frază: “Orice stat european care respectă libertatea, democrația, drepturile omului și libertățile fundamentale, precum și Statul de drept – principii comune statelor membre și prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană – se poate aplica, în condițiile articolului 49 din același tratat, pentru a deveni membru al Uniunii. Iată-ne aici după 17 ani. Dacă ar fi trebuit să o facă din nou, Ungaria ar mai adera la Uniune?

Judit Varga: Ungaria este în favoarea libertății, democrației, drepturilor omului, libertăților fundamentale și statului de drept. Noi apărăm frontierele, cultura europeană și valorile acesteia de peste o mie de ani. Nici astăzi nu facem altceva.