Abandonul şcolar, sărăcia, lipsa de reforme şi stimulente, pregătirea slabă a profesorilor, salarizarea precară, programa încărcată, sunt câteva dintre cauzele scoase în evidenţă de ONG-urile din domeniu dar de profesori şi academicieni. Prima problemă evidenţiată este alocarea bugetară insuficientă. Măsura prioritară pentru România este investiția în Educație. Respectarea Legii Educației care prevede că bugetul anual pentru învățământ ar trebui să fie de 6% din PIB. Pentru 2016, acesta este de 3,6% din PIB. Majorarea trebuie să se întâmple „în etape anuale, prin asumarea unui plan de creştere“, este de părere Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, din care fac parte mai multe ONG-uri care luptă pentru drepturile copilului. „Indiferent de mărimea lor, solicităm ca alocările bugetare să fie făcute strategic, eficient și transparent, să acopere toate costurile reale ale învățământului iar angajamentele asumate să fie respectate. Din cele cinci direcții strategice noi insistăm pe: acces echitabil , calitatea resurselor umane și descentralizare și bună guvernanță – adică cine și ce bani cheltuie“, a explicat Daniela Vişoianu.

Şi când vorbim de finanţare, trebuie să ne raportăm la finanţarea per elev. Principiile acestui tip de alocare financiară sunt însă greşit înţelese de sute de şcoli din mediul rural care nu raportează absenţele sau abandonul pentru a nu se diminueze fondurile care intră în şcoală. În fapt, finanțarea per elev a contribuit la majorarea disparităților în loc să le atenueze. Motiv pentru care ar trebui schimbat sistemul cu o finanţare unitară, care să răspundă nevoilor instituţiei de învăţământ fără să întreţină raportarea de statistici false. Organizația Salvați Copiii a realizat recent o analiză, „Bugetul Copilului“, prin care arată ce fonduri cheltuie statul român pentru respectarea drepturilor copilului. Concluzia e că există o insuficiență a resurselor alocate de la nivel central pentru educație, pentru sănătate și pentru asistență socială. Acest lucru îi face pe copiii din zonele defavorizate extrem de vulnerabili.

Salarii de top, profesii de top

Una dintre investițiile strategice este dezvoltarea calității resurselor umane prin formare inițială – înființarea și dezvoltarea de școli de profesori, prin revenirea la obligativitatea masteratului didactic sau alte programe construite în asociere cu universități. Resursele umane pot determina, într-o măsură mult mai mare decât cheltuielile materiale, creșterea calității Educației. Salarizarea profesorilor trebuie să fie atrăgătoare. Motiv pentru care, Legea Salarizării Unitare ar trebui să se aplice în cazul dascălilor. Astfel încât salariul unui debutant în învăţământ să înceapă de la 2.000 de lei şi să crească pe baza unor criterii şi praguri foarte bine definite, în funcţie de vechime, grade şi performante. Primele de performanţă ar trebui introduse în sistemul de salarizare şi acordate acelor dascăli ale căror elevi obţin rezultate impresionante la concursurile şi olimpiadele naţionale şi internaţionale. „Cariera de profesor trebuie să fie în top 3 mențiuni de carieră pentru cei mai buni 20% absolvenți ai fiecărei facultăți. Iar dascălii să aibă opţiuni de formare continuă care să dezvolte competențe reale: cel puţin 50% din programele de formare să reprezinte activități practice adecvate“, spune Daniela Vișoianu.

Costurile abandonului școlar

"Abandonul şcolar trebuie redus substanţial în condiţiile în care suntem fruntaşi în UE la acest capitol. Potrivit INS, peste 360 de mii de copii între 1 an şi 7 ani nu sunt înscrişi în nicio formă de învăţământ. În prezent, pierderile datorate deficitului de educație reprezintă circa 10% din PIB (mai mult decât bugetele combinate ale Educației, Sănătății și Apărării). Datele fundaţiei Salvaţi Copiii arată că dacă Educaţia ar primi 6% din PIB câștigul pentru România va fi, în 2025, de 12-17 mld. euro.

Considerăm că orice măsură pentru Educație ar trebui să privească asigurarea unei educaţii de calitate pentru copiii din România. De aceea, trebuie să ia în considerare colaborarea experţilor din domeniul educaţiei cu cei din domeniul social de la nivel local, cu autorităţile locale, cu elevii și cu părinţii, în vederea sprijinirii copiilor vulnerabili, inclusiv a copiilor de etnie romă".

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii

Măsuri necesare în Educaţie în următorii 5 ani

 minimum 6% din PIB pentru Educaţie;

 transpartență în folosirea banilor publici;

 incluziunea şcolară a copiilor cu dizabilităţi;

 introducerea educaţiei pentru toleranţă pentru eliminarea violenţei în şcoli;

 programe competitive de masterat didactic;

 programe de sustinere plătite pentru profesori în primii 2 ani de activitate la clasă;

 stimulente semnificative pentru profesorii care aleg să predea în zone defavorizate;

 creşterea accesului la îngrijire și edu­cație timpurie a copiilor inclusiv prin condiționarea acordării de subvenții;

 oportunitati egale pentru elevi, indiferent de localitatea de domiciliu/şcoală ;

 cariera de profesor, în top 3 mențiuni de carieră pentru cei mai buni 20% absolvenți ai fiecărei facultăți;

 opţiuni de formare prin activități practice adecvate;

 mecanisme compensatorii pentru adresarea inegalităților cu alocări multianuale si mecanisme de monitorizare si evaluare;

 sisteme de guvernanță în fiecare şcoală, asistate de sisteme de management public;

 finanţare personalizată în funcţie de nevoi, nu per capital.


Te-ar putea interesa și: