E nevoie de eforturi mari pentru a le permite tuturor europenilor să dobândească competențe digitale

Pandemia de coronavirus i-a pus la grea încercare atât pe români, cât și pe europeni. Aceștia au fost nevoiți să accepte mai rapid digitalizarea pentru a putea lucra de acasă sau pentru a comunica cu cei dragi, însă ultimele cifre arată că este nevoie de eforturi mai mari pentru a le permite tuturor europenilor să dobândească competențe digitale de bază.

În lumea de astăzi, competențele digitale sunt din ce în ce mai importante. Cu toate acestea, în ultimii ani, în cadrul UE s-au înregistrat progrese reduse în îmbunătățirea competențelor digitale de bază în rândul europenilor adulți. Comisia a emis orientări și a sprijinit statele membre, dar au existat relativ puține proiecte finanțate de UE axate pe competențele digitale de bază ale adulților. Curtea de Conturi Europeană a analizat acțiunile întreprinse de UE pentru a spori competențele digitale în rândul adulților, precum și acțiunile planificate pentru perioada 2021‑2027.

În 2019, peste 75 de milioane de adulți europeni de vârstă activă nu dețineau nici măcar competențe digitale de bază. Acest lucru era valabil în special în cazul persoanelor în vârstă, al celor cu un nivel scăzut de educație și al șomerilor. În același timp, peste 90 % din locurile de muncă necesită deja cel puțin competențe digitale de bază.

„Pandemia de COVID-19 a evidențiat și mai mult importanța competențelor digitale de bază pentru cetățeni”, a declarat doamna Iliana Ivanova, membra Curții responsabilă de acest document de analiză. „Curtea a observat că adulții care au un nivel mai ridicat de competențe digitale găsesc mai ușor locuri de muncă; de asemenea, aceștia câștigă mai mult decât colegii lor mai puțin calificați. Analiza noastră arată că UE a recunoscut de mult timp importanța competențelor digitale de bază pentru toți cetățenii, dar mai sunt încă multe de făcut. Acum este momentul ideal pentru a aduce în atenție această chestiune și sper că principalele părți interesate vor găsi utilă analiza Curții în pregătirile lor pentru începutul noii perioade de programare 2021‑2027”.

Responsabilitatea statelor membre

Educația și formarea profesională sunt responsabilitatea statelor membre. Decalajul digital dintre adulții care dețin competențe digitale de bază și cei care nu dețin astfel de competențe variază însă considerabil între statele membre. Potrivit indicatorilor utilizați de Comisie, nivelurile competențelor digitale de bază nu s-au îmbunătățit în mod semnificativ în ultimii ani în statele membre.

Începând din 2015, Comisia a luat o serie de măsuri pentru a îmbunătăți competențele digitale ale cetățenilor. Ca urmare, între 2016 și 2018, proiectele naționale din cadrul inițiativei „Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital” au oferit unui număr de aproape 11 milioane de europeni din toate grupele de vârstă o șansă de a-și îmbunătăți educația digitală. Aproximativ jumătate dintre aceștia erau însă elevi din învățământul primar și gimnazial și nu există cifre cu privire la impactul pe care astfel de activități l-au avut în final asupra obiectivelor acestei inițiative.

Activitățile din domeniul specific al competențelor digitale de bază ale adulților fac parte, în mod normal, din inițiative mai ample. În general, acest lucru face imposibilă determinarea fondurilor totale cheltuite de UE numai în acest domeniu. Totuși, datele disponibile sugerează că finanțarea specifică pentru perfecționarea digitală a adulților este relativ redusă: de exemplu, proiectele care abordau în mod specific formarea digitală în statele membre au reprezentat doar aproximativ 2 % din finanțarea totală din FSE în perioada 2014‑2020, deși aceasta a fost un domeniu prioritar.

Pentru perioada 2021‑2027, Comisia a stabilit pentru prima dată un obiectiv specific de creștere a procentului de cetățeni care dețin competențe digitale de bază, de la 56 % în 2019 la 70 % în 2025. Pentru a ajuta legiuitorii și autoritățile implicate în programarea și implementarea programelor, Curtea evidențiază unele provocări. Acestea se referă la alocarea unor sume specifice pentru programele viitoare ale UE, la definirea unor sub-obiective și a unor ținte intermediare, precum și la evaluarea în mod uniform a competențelor digitale într-un mediu digital aflat într-o schimbare continuă și rapidă.