Medicii chirurgi şi asistentele vor fi înlocuiţi cu roboţi, iar operaţiile nu vor mai presupune tăieturi şi perioade lungi de recuperare. Cel mai futurist proiect este un sistem robotic care se introduce în organism şi operează din interior, iar prototipul este deja în teste. Mai mult, pacienţii cu membrele amputate nu vor mai simţi nicio diferenţă între mâna lor biologică şi cea bionică. Toate acestea vor fi accesibile în mai puţin de 10 ani.

capital.ro începe azi o serie de articole despre cele mai importante proiecte de robotică din ultimii ani, privite din perspectiva impactului pe care îl vor avea asupra vieţii de zi cu zi a consumatorului final. Proiectele se concentrează pe înbunătăţirea interacţiunii om-maşină şi au ajuns la interfeţe atât de prietenoase încât cercetătorilor le este greu să nu se raporteze la creaţiile lor ca la oameni. Roboţii viitorului nu sunt priviţi ca obiecte, ci ca fiinţe independente cărora avem tendinţa să le acordăm din ce în ce mai multă autonomie. De aici, necesitatea rezolvării unor probleme de ordin etic, care au încins comunitatea ştiinţifică, de ordin juridic, în SUA şi Japonia existând dezbateri despre necesitatea reglementării acestui domeniu, şi de ordin uman.

Aplicaţiile roboticii în medicină încep cu roboţii care curăţă şi hrănesc bolnavii din anumite spitale din Tokyo, continuă cu roboţii specializaţi pe diferite operaţii medicale, cu aplicaţii în diagnosticare, chirurgie şi alte intervenţii, iar ultimul răcnet în domeniul protezelor este implantul robotic. „Smart Hand” este o proteză elaborată care include patru motoare  şi patruzeci de senzori. Este primul implant din lume care trimite semnale direct către sistemul nervos central, redând pacientului simţul tactil, şi se foloseşte de sindromul „membrului fantomă”, în care pacientul îşi simte membrele mult timp după amputarea acestora.

Mai nou, medicii au posibilitatea să controleze  semnalele electrice care pornesc de la neuroni către zona amputată şi să le redirecţioneze către un dispozitiv mecanic. Conectând senzorii mâinii robotice la terminaţiile nervoase din braţ, pacienţii pot simţi şi controla membrul artificial.

Membrele artificiale sunt încă departe de le înlocui perfect pe cele biologice, o singură mână fiind dotată natural cu milioane de terminaţii nervoase. Însă prototipurile ca „Smart Hand” ajută pacienţii să-şi menţină calitatea vieţii la un nivel asemănător cu cel dinaintea amputării. Dacă oamenilor de ştiinţă le-a luat 10 ani să atingă această performanţă, va dura mult mai puţin să o perfecţioneze. În următorul deceniu, cred specialiştii, pacienţii se vor putea bucura de membrele lor artificiale în egală măsură cu cele naturale.

3.000 de oameni au degete bionice

Proiectul „Smart Hand” aparţine unor cercetători de la Lund University din Suedia şi de la Scuola Superiore Sant’Anna din Italia, iar primul pacient care foloseşte o astfel de proteză este suedez şi se numeşte Robin af Ekenstam (video). Un alt proiect al acestei echipei, realiza cu sprijinul Comisiei Europeană,  constă într-o serie de roboţi chirurgicali miniaturali care sunt inseraţi în organism fără tăieturi, prin orificiile naturale (de exemplu ombilicul), care se autoasamblează în interior. ARES (Assembling Reconfigurable Endoluminal Surgical System) poate efectua orice intervenţie chirurgicală, poate lua mostre de ţesut pentru analize sau captura imagini din zonele greu de accesat.

Membrele bionice (în care biologicul se îmbină cu tehnologia, n.r.) sunt de ceva vreme pe piaţă, numai că modelele anterioare, deşi conectează senzorii din musculatură pentru a putea controla mişcările protezei, nu îi ajută pe pacienţi să îşi simt mâna artificială.

Cel mai popular model de proteză de pe piaţă este „ProDigits”, dezvoltat de compania Touch Bionics din Marea Britanie. Pianista spaniolă Maria Iglesias a fost printre primele paciente care şi-au comandat detegete bionice de la i-Limb. Prototipul a intrat în teste în 2000, preţul actual este între 57.000 şi 73.000 de dolari. Au fost deja cumpărate de 3.000 de pacienţi până în prezent.

După cercetare urmează marketingul

0-43761-dresden_orsm.jpgDa Vinci (R) System este o platformă chirurgicală revoluţionară, construită pentru intervenţii complexe şi care promovează o abordare cât mai puţin invazivă faţă de organism. Sistemul este alcătuit dintr-o consolă chirurgicală ergonomică, o consolă pe care este poziţionat pacientul, dotată cu patru braţe robotice interactive, un sistem vizual de înaltă performanţă şi instrumente EndoWrist (R).

„Dotat cu puterea celei mai înalte tehnologii a momentului, da Vinci (R) System reproduce mişcările mâinilor chirurgului cu o dexteritate mult îmbunătăţită şi cu o precizie mai ridicată. Rezultatul constă într-o interfaţă intuitivă cu aplicaţii revoluţionare care implică mai puţină durere şi perioadă de reanimare şi convalescenţă mai scurte.

Liderul mondial în industria roboţilor chirurgicali, Intuitive Surgical, Inc., a dezvoltat cea mai performantă platformă chirurgicală funcţionabilă în acest moment, iar Ministerul Sănătăţii şi Muncii din Japonia şi-a dat săptămâna trecută acordul pentru introducerea pe piaţă a sistemului. „Suntem fericiţi că decizia Ministerului Sănătăţii de a oferi garanţia Shonin (Consiliul Medicilor din Japonia, n.r.). Am muncit peste 10 ani să primim această garanţie şi suntem fericiţi că vom putea introduce produsele pe piaţa japoneză. Scopul nostru se va reorienta de acum înainte spre mulţumirea clienţilor noştri şi către partea de marketing”, a declarat Gary Guthart, COO Intuitive Surgical.

Următoarea serie M.A.S.H. va fi cu roboţi

0-43762-trauma_pod717533.jpgPeste 10 ani vom putea înlocui nu doar un membru biologic cu unul bionic, fără să simţim nici o diferenţă, ci şi personalul medical din armată cu chirurgi şi asistente roboţi din seria „Trauma Pod”. Primul prototip, care se află acum în teste, este dotat cu trei braţe chirugicale telecomandate – echivalentul lui Benjamin „Hawkeye” Pierce, jucat de Alan Alda în serialul M.A.S.H.

Robotul chirurgical este asistat de alte 12 sisteme robotice, inclusiv unul activat vocal numit „Hot Lips”, porecla asistentei şefe din M.A.S.H., maiorul Margaret Houlihan. Un alt robot circulă prin sala de operaţie şi monitorizează procedura sau are grijă de pacient în timpul procedurii.

„Sistemul se va concentra pe stabilizarea soldaţilor răniţi până când vor fi transportaţi la cel mai apropiat spital. Poate opri sângerările, coase rănile, asigură ventilaţia artificială şi toate măsurile de prim ajutor”, explică  Pablo Garcia de la SRI International, dezvoltatorul proiectului, pentru „New Scientist”. Proiectul a costat 12 milioane de dolari şi a fost finanţat de  Pentagon’s Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA).