România doreşte portofoliul de comisar european pentru agricultură. Aşa cum confirmaseră anterior sursele capital.ro, nominalizarea are în vedere un fost ministru de resort, Dacian Cioloş, actualmente preşedinte al Comisiei Prezindenţiale pentru Agricultură, care s-a impus în faţa lui Ilie Sârbu sau Petre Daea, susţinuţi de PSD.

Conducerea Coaliţiei de guvernământ a decis să-l mandateze pe ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, să negocieze pentru România un portofoliu de comisar european pe Agricultură. „Decizia coaliţiei a fost aceea de a-l mandata pe Cristian Diaconescu să procedeze, conform uzanţelor, la identificarea celei mai bune modalităţi prin care noi să putem avea acces la un portofoliu de comisar european important, iar portofoliul Agriculturii a fost cel care este menţinut ca fiind opţiunea pe care România o are în acest moment”, a anunţat vicepremierul Dan Nica.

Nica a explicat că „ministrul de Externe va trebui să exploreze prin canale diplomatice care sunt cele mai bune variante pe care le are România”.

UPDATE: Dacian Cioloş, fost ministru al Agriculturii, are cele mai mari şanse

Numele fostului ministru al agriculturii Dacian Cioloş este cel mai vehiculat ca propunere a României pentru postul de comisar european pe probleme de agricultură, a declarat astăzi, şeful diplomaţiei române, Cristian Diaconescu.

„Astăzi am avut o discuţie în cadrul coaliţiei de guvernare, pentru că, aşa cum bine cunoaştem, Guvernul este cel care oficializează, cu candidatură, portofoliu şi persoană. Din această discuţie a rezultat că putem formaliza candidatura domnului Dacian Cioloş, fostul ministru al agriculturii, pentru portofoliul agriculturii”, a declarat şeful diplomaţiei la RRA.

În alegerea acestuia a contat faptul că Agricultura, fiind un portofoliu tehnic, trebuie condusă de un fost ministru de resort. Dacian Cioloş s-a impus în faţa unor nume grele din PSD apărute în ultima perioadă pe lista candidaţilor, precum Ilie Sârbu sau Petre Daea, care au expertiză în domeniu, fiind şi ei miniştri ai Agriculturii.

Cioloş este de câteva luni preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România.

Portofoliul de Agricultură a fost dorit de preşedintele Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat de mai multe ori că „obiectivul nostru este să obţinem funcţia de comisar pentru Agricultură”.

„În momentul de faţă, avem un efort diplomatic major, sper să fie însoţit şi de efortul MAE în egală măsură, dar al meu este un efort diplomatic major ca România să obţină portofoliul pentru Agricultură. Şi vă pot spune că am fost foarte deschis cu toţi ambasadorii Uniunii Europene, la reuniunea pe care am avut-o în luna iunie. Le-am comunicat intenţia noastră şi, de asemenea, am vorbit deja cu o serie de şefi de stat şi de Guvern cu care ne-am înţeles asupra sprijinului pentru ca România să obţină acest portofoliu”, a spus Băsescu, duminică, la postul public de televiziune.

Pentru România, portofoliul de la Agricultură ar fi important dacă avem în vedere că ţara noastră are un mare potenţial în acest domeniu. Bugetul pe care viitorul comisar îl va avea de gestionat este estimat la peste 40 de miliarde de euro anual.

Context favorabil pentru România

România pare a se bucura de un context general favorabil pentru a obţine un mandat important în cadrul Comisiei Europene. Aceasta pentru că statele mari, cu un cuvânt greu de spus şi care au o agricultură dezvoltată, ca Franţa, Germania sau Italia, nu doresc acest portofoliu. Nici măcar Polonia nu şi-a arătat interesul pentru mandatul de la Agricultură. În schimb, sunt ţări precum Danemarca (de unde este actualul comisar) sau Irlanda, care ar dori să obţină portofoliul Agriculturii.

Totul depinde în acest moment de lobby-ul pe care fiecare stat reuşeşte să îl facă, dar şi de alegerea noului preşedinte al Comisiei Europene. În încercarea de a fi reales, Jose Manuel Barroso are nevoie de sprijinul unor parlamentari europeni. Lupta este destul de aprigă dacă avem în vedere că nu s-a reuşit alegerea preşedintelui în iulie, aşa cum era prevăzut, amându-se până în septembrie.

Guvernul propune candidatul, iar Parlamentul European îl validează

Guvernele naţionale îi propun pe membrii Comisiei, iar Parlamentul European se exprimă asupra acestor propuneri. Odată devenit comisar, reprezentantul unui stat are în fişa postului susţinerea intereselor tuturor cetăţenilor UE, nu doar pe cele ale conaţionalilor săi. Bineînţeles, prestaţia sa poate aduce un plus de imagine ţării sale şi îl poate propulsa în ierarhia persoanelor influente din capitala UE.

La nivel european, România ar putea ocupa un loc şapte între cele 27 de state, dacă topul s-ar face în funcţie de numărul de europarlamentari ai fiecărei ţări. Cu 33 de mandate în Parlamentul European, România este depăşită doar de Germania (99 de mandate), Franţa, Marea Britanie, Italia (cu câte 72 de mandate), Spania şi Polonia (câte 50 de europarlamentari). În aceste condiţii, o repartizare a mandatelor în Comisia Europeană ar privilegia România, dându-i acces la un portofoliu cu greutate, cum ar fi Agricultura. Numai că influenţa şi greutatea unui stat în UE se evaluează şi după alte criterii: vechimea în spaţiul comunitar, experienţa în instituţiile europene, imaginea sau eficienţa lobby-ului.