Detergentul Tanasescu curata dintr-un foc 31 de pete

in discutie a trebuit sa fie supus aprobarii Consiliului Concurentei, care l-a respins. Motivul prezentat de Consiliu a fost acela ca actul normativ elaborat de Executiv nu prevede si restructurarea companiilor respective si, ca atare, nu ar fi conform cu normele europene in materie. Dupa ce si-au retras „creatia”, reprezentantii Ministerului Finantelor, in frunte cu ministrul Mihai Tanasescu, au negat cu inversunare ca s-ar mai putea gandi la o alta solutie similara. Mihai Tanasescu s-a aratat

in discutie a trebuit sa fie supus aprobarii Consiliului Concurentei, care l-a respins. Motivul prezentat de Consiliu a fost acela ca actul normativ elaborat de Executiv nu prevede si restructurarea companiilor respective si, ca atare, nu ar fi conform cu normele europene in materie. Dupa ce si-au retras „creatia”, reprezentantii Ministerului Finantelor, in frunte cu ministrul Mihai Tanasescu, au negat cu inversunare ca s-ar mai putea gandi la o alta solutie similara. Mihai Tanasescu s-a aratat chiar la acea vreme mai catolic decat Papa, spunand ca este spre binele economiei romanesti sa nu se mai mearga pe astfel de ajutoare si sa se promoveze programe de restructurare a companiilor. Mihai Tanasescu s-a jurat ca nu mai semneaza nici o scutire de datorii, pana nu sunt aprobate in Guvern programele de restructurare. In schimb, la cateva luni de la promisiunile ferme facute, Mihai Tanasescu anunta de la Bruxelles ca Uniunea Europeana si Fondul Monetar International au acceptat ca datoriile principalelor mari companii de stat sa fie sterse. Asta desi prin Guvern nu trecusera programele de restructurare, iar reprezentantii ministerului negasera cu indarjire ca s-ar pregati o asemenea masura. In plus, presedintele Agentiei de Administrare Fiscala (ANAF), Neculae Plaiasu, se arata ferm, ori de cate ori era intrebat, spunand ca principala metoda ce va fi luata impotriva marilor datornici va fi declararea falimentului, nicidecum anularea datoriilor. Plaiasu se arata constient de faptul ca datoriile unora dintre marile companii de stat sunt astronomice, iar statul nu avea ce sa execute ca sa-si recupereze banii la buget.Trecand peste toate acestea, Guvernul hotaraste ca toate datoriile a 31 de mari companii sa fie sterse, cu conditia ca ele sa isi achite obligatiile curente si cele catre furnizorii de utilitati publice. Daca nu vor achita lunar datoriile curente, societatile vor fi obligate sa plateasca atat datoriile amanate, cat si penalitatile. Garantia Ministerului Finantelor ca toate conditiile vor fi respectate este aceea ca daca nu se va intampla asa, managerii societatilor care vor calca pe bec vor fi dati afara si pusi sa plateasca amenzi. Ministerul Finantelor declara cu nonsalanta ca masura scutirii de datorii nu este de natura sa perturbe piata si sa provoace indisciplina fiscala, ci dimpotriva, are efect de curatire, „distrugand” o parte din arieratele din economie. „Masurile stabilite sunt de natura sa raspunda necesitatii de reducere imediata a arieratelor si de aplicare a masurilor de restructurare in vederea redresarii economice si financiare a agentilor economici, cu efect in reducerea arieratelor”, suntem informati de Minister.Insa societatea civila si reprezentantii oamenilor de afaceri nu sunt de aceeasi parere. Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, ne-a declarat ca „aceasta masura se poate justifica doar daca va fi aplicata societatilor inaintea privatizarii, altfel accentuand hazardul moral existent in economie”. Valerian Stan, reprezentant al Institutului pentru Politici Publice, considera ca „scutirile de datorii sunt contraproductive, experienta aratand acest lucru”. „De multe ori, aceste gesturi de iertare de datorii sunt facute din cauza intereselor pe care le au partidele, in spatele firmelor scutite aflandu-se oameni politici”, a mai aratat Stan.