Declaratia este necesara pentru ca organul fiscal sa aiba la ce sa se raporteze la un moment dat, cand vrea sa faca o evaluare prin sondaj, comparand declaratia de avere cu declaratiile de venit din ultimii cinci ani”, a explicat ministrul de stat Adriean Videanu, promotorul actiunii. El a spus ca, in acest mod, vor fi blocate aproximativ 80% din incercarile de evaziune fiscala.Premierul Calin Popescu-Tariceanu a declarat, la randul sau, ca sustine initiativa. El a afirmat ca introducerea declaratiilor de avere la nivelul populatiei se doreste „un element de reper, prin care sa fie evaluat modul in care contribuabilii isi platesc obligatiile catre stat”.Dar reactia aproape unanima de respingere din partea specialistilor, a societatii civile, a opozitiei si a presei i-a facut pe demnitari sa dea inapoi. Ionut Popescu, ministrul finantelor publice, a declarat ca decizia privind declaratiile de avere va ramane in picioare „doar daca o viitoare dezbatere publica va arata ca ideea fost receptata pozitiv”.”Nici nu ar fi posibil asa ceva in Romania. Tinta se incadreaza in nevoia de a combate evaziunea fiscala in conditiile in care se asteapta goluri la buget, insa materializarea este extrem de dificila. Iar costurile ar fi mai mari decat beneficiile”, crede analistul economic Daniel Daianu.Intr-adevar, dincolo de avantajele pe care le-ar putea aduce autoritatilor existenta unui sistem de control ca cel imaginat de Videanu, exista numeroase probleme pe care acest sistem le-ar putea crea. De exemplu, ce va contine declaratia de avere? Daca vor fi trecute pe lista si bijuterii ori opere de arta, cine si cum evalueaza valoarea acestora? Daca vor fi trecute depozitele bancare, ce se intampla cu secretul bancar? Iar daca declaratia se va limita doar la constructii, terenuri si autovehicule – acestea sunt deja inregistrate! O simpla modernizare a bazei de date respective si compararea cu veniturile persoanei ar putea avea aceleasi efecte, fara tam-tam-ul unor noi declaratii.Apoi, desi primul-ministru a spus ca nu va fi nevoie de personal suplimentar, este greu de crezut ca functionarii care nu au reusit sa administreze declaratiile de venit global pentru cinci milioane de contribuabili vor reusi sa se descurce cu alte 17 milioane de documente. Dincolo de efectele asupra administratiei publice, exista posibilitatea aparitiei unor miscari importante in economie. Masurile Guvernului si zvonurile care le insotesc de fiecare data ar putea face ca, de exemplu, banii proveniti din economia gri sau neagra sa paraseasca bancile romanesti in favoarea unor institutii similare mult mai discrete, de peste granite, sau chiar in favoarea seifurilor personale. Investitiile in case, apartamente, terenuri s-ar putea reduce, la fel si vanzarile de autovehicule. Unii pariaza chiar si pe reducerea vanzarilor de electronice si electrocasnice, si nu numai. Scaderea consumului, in general, si a miscarilor de capital ar putea duce, in ultima instanta, la incetinirea cresterii economice. Exista, totusi, si o varianta „optimista”: daca masura va deveni operativa, romanii vor gasi, cu ingeniozitatea probata de atatea ori, modalitati de a pacali Fiscul in continuare.