pana in Kirghzstan. Potrivit BERD, perspectiva de aderare la Uniunea Europeana pare a fi un element esential al evolutiei acestor state. Pentru noile intrate, aflate in Europa Centrala si zona Marii Baltice, reformele intense sunt de domeniul trecutului, aceste tari incercand in prezent sa imbunatateasca climatul de afaceri pentru a atrage investitii noi, de tip green-field. Pe de alta parte, tarile din al „doilea val” al aderarii se straduie sa-si adapteze economiile la solicitarile Uniunii Europene. Ritmul reformelor este sustinut in Bulgaria, Romania si Croatia (care spera sa adere cat mai curand posibil), dar scazut in Macedonia, Serbia si Muntenegru sau Albania, tari cu perspective indepartate de aderare la UE. In Comunitatea Statelor Independente (CSI), ritmul reformelor ramane modest. Potrivit BERD, motivatia acestor tari de a efectua reforme dureroase este redusa, mai ales ca preturile ridicate ale materiilor prime au adus o imbunatatire a situatiei financiare in majoritatea acestor state. Potrivit raportului, sectoarele cele mai „afectate” de reforme au fost, in ultimii doi ani, sistemul bancar si politica de liberalizare a dobanzilor. Tarile din Europa de Sud-Est au fost fruntase la acest capitol, urmate indeaproape de statele din CSI si la mai mare distanta de tarile central-europene si din zona baltica.In domeniul infrastructurii, doar tarile din Europa de Sud-Est si CSI au intreprins reforme consistente. Aceeasi situatie se intalneste si in cazul privatizarilor importante, capitol practic inchis de catre noile intrate in Uniunea Europeana. Este interesant ca, in afara sectorului bancar, mai exista doar un domeniu unde toate cele trei regiuni (Europa Centrala incluzand si zona baltica, Europa de Sud-Est si CSI) au facut reforme importante: piata de capital. Posibilitatea de a atrage investitii straine prin intermediul pietei de capital a fost un stimulent pentru toate tarile aflate in tranzitie. Reforma structurilor de stat s-a inregistrat doar in tarile din Europa de Sud-Est.Hotararea statelor de a face reforme si o politica fiscala transparenta sunt asociate, pe termene lung, cu importante beneficii economice. Potrivit studiului BERD, cresterea economica poate incuraja guvernele sa mearga mai departe pe calea reformelor. Totusi, relatia dintre reforma si crestere economica este complexa, si trebuie tinut cont si de alti factori, cum ar fi cresterea deficitelor si pretul petrolului.Totusi, nu toate tarile ramase in urma la capitolul reforme au inregistrat rezultate economice modeste. In cazul tarilor din fosta Uniune Sovietica, lucrurile par a sta chiar invers. Datorita cererii mari de materii prime energetice, de otel sau metale neferoase, CSI a inregistrat, in ultimii doi ani, o crestere similara celei din Asia.Dupa cum deja ne-am obisnuit, Romania nu primeste din partea BERD o nota prea buna la capitolul realizari ale tranzitiei. Pentru anul 2004, am primit trei puncte din maximul posibil de cinci, punctaj nerealizat insa de nici o tara, din cele 27 monitorizate. Tarile foste comuniste, intrate recent in Uniunea Europeana au toate un punctaj ce variaza de la aproape patru puncte (Ungaria) la 3,5 puncte (Slovenia). Suntem insa devansati de bulgari, dar si de croati, care i-au depasit pe sloveni la ritmul cu care si-au reformat economia. In cazul grupului tarilor din CSI, campioana este Armenia, cu trei puncte, urmata indeaproape de Georgia, Rusia si Kirghzstan. Codasele clasamentului tarilor aflate in tranzitie sunt Belarus si Turkmenistan.Studiul BERD subliniaza dificultatea statelor din regiune de a construi institutii de piata credibile. De acest aspect depinde in mare masura soarta celor 27 de tari analizate de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.