Giuseppe Moriello a decis, în urmă cu câțiva ani, să în­ființeze un combinat de vi­ni­ficație în județul Vrancea, și nu oricum, ci cu finanțare nerambursabilă. Momentul era prielnic: UE alocase fonduri consistente României prin programul SAPARD.
Moriello a reușit astfel să obțină, prin firma pe care a înființat-o la Focșani, un milion de euro, fonduri europene. Procurorii susțin însă că acesta a „uitat“ să specifice în cererea de finanțare că avea ceva datorii la bugetul local și la cel de stat și că a prezentat documente false. Apoi, a organizat o licitație pentru serviciile de consultanță, câștigată de o firmă în care italianul Giuseppe era asociat cu românca Bianca Ionașcu.
Magistrații consideră că ar fi urmat o serie de nereguli, iar în final, procedura de selecție pentru construcția instalației de vinificație a fost simulată, câștigătorul fiind desemnat an­terior și fiind, bineînțeles, o companie din Italia. Utilajele au fost achiziționate de aceeași firmă italiană Bosi Trading, care avea să le procure de la unul dintre ofertanții declarați necâștigători. În cele din urmă, Moriello a fost trimis în judecată pentru fraudarea fondurilor europene, devenind astfel una din sutele de cauze aflate pe rolul instanțelor românești, care au ca obiect prejudicierea bugetului  UE.
„Cazul a pornit de la o sesizare a OLAF, transmisă Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF). De exemplu, anul trecut am deschis 178 de controale (97 s-au finalizat), în 53 de cazuri fiind vorba de fraude, din care 19 vizează fonduri SAPARD. În total, sunt de recuperat circa 29 de milioane de euro“, ne-a spus șeful DLAF, procurorul Claudiu Dumitrescu. Acesta susține că cea mai dificilă parte este tocmai cea de recuperare a fondurilor fraudate. „Scopul nu este de a falimenta firma celui care a prejudiciat bugetul UE, ci de a-l lăsa pe acesta să aibă de unde plăti. În Spania, de exemplu, legea prevede ca în astfel de situații statul să preia conducerea companiei respective până când suma este recuperată integral“, explică Dumitrescu.
Offshorurile, finalul investigațiilor
Oameni de afaceri, primari, reprezentanți ai consiliilor locale, funcționari ai finanțelor publice, cei ai Agenției de Plăți și Intervenție pen­tru Agricultură și directori de penitenciare, sunt doar câteva catgeorii de persoane care sunt cercetate sau există suspiciuni asupra lor că au fraudat fondurile europene. Ce metode folosesc aceștia? „De la falsificare de evidențe con­tabile, a CV-urilor celor care urmează să implementeze proiectul sau a cererilor de finanțare până la manipularea specificațiilor tehnice ale proiectelor, în special la achizițiile de echipamente IT.
O altă metodă este aceea de cooperare secretă între ofertanți. Cei care participă la licitație vin cu oferte umflate, care susțin astfel oferta câștigătorului, chiar dacă și acesta este supraevaluată. În final, câștigătorul subcontractează celor care l-au susținut și care au pierdut licitația“, susține șeful DLAF. Acesta spune că cele mai dificile cazuri sunt cele care implică firme din mai multe state și care, în final, ajung la offshoruri. În unele situații, astfel de cazuri conduc și către suspiciuni de spălare de bani.
„Unii își pregătesc un plan infracțional bine pus la punct. Sunt cazuri cu inginerii financiare, cu tranzacții în afara țării, cu importuri de echipamente etc. În astfel de cazuri au fost implicați cetățeni italieni, turci, israelieni etc. Însă, de regulă, românii se bucură și cu puțin din proiectele astea. Mai fac o economie într-o parte, alta în altă parte“, spune Dumitrescu. Acesta amintește de un studiu de caz prezentat de către experții OLAF. Astfel, în vreme ce fermierii români declară suprafețe mai mari decât sunt trecute în actul de proprietate, un sicilian s-a gândit cum să obțină subvenții grase din plantații de măslini existente doar pe hârtie sau, mai bine zis pe… pânză. „Pur și simplu întindea suprafețe mari de pânză colorată pentru a păcăli detectorul european, care "citea" pânza respectivă ca fiind o plantație de măslini“, detaliază șeful DLAF.
Sunt oameni care pot da tunuri în România și să plece fără să-i mai prindă nimeni. De aceea trebuie să existe cooperare la nivel european, Claudiu Dumitrescu, șeful DLAF.