"Ca regulă, eu am mers pe următorul principiu al bunei-credinţe: când un ministru îmi face o propunere pentru un colaborator cu care vrea să lucreze, merg pe mâna lui, în principiu. Evident, dacă am informaţii de natură, îi spun, aici este o problemă, trebuie să vii cu altcineva, şi au fost cazuri de acest fel, de când sunt prim-ministru", a explicat Boc, care a ținut să precizeze că "aici, n-am avut nici un fel de informaţie, şi sunt convins că nici domnul Igaş, despre un asemenea trecut potenţial infracţional. Eu aş vedea acum partea plină a paharului, dacă există în tot acest demers: faptul că, până la urmă, în România anului 2011, chiar o persoană cu o asemenea poziţie în Ministerul de Interne face obiectul unei anchete penale este un lucru care arată că statul de drept funcţionează şi că, în sfârşit, fiecare răspunde, potrivit legii, pentru ceea ce a făcut sau pentru ceea ce face".
"Dacă nu putea exista informaţia respectivă, eu mă gândesc, încercând să aflu de ce n-a fost o informaţie pe masa ministrului de interne sau pe masa primului ministru, probabil că în acel moment se desfăşurau activităţi operative specifice activităţii judiciare, care sunt complet independente şi confidenţiale. Şi până la urmă, e normal ca o anchetă confidenţială nu să nu fie adusă la cunoştinţa primului ministru, că probabil se urmăreşte să se destructureze, ştiu eu, un fenomen infracţional sau să se culeagă date despre anumit fenomen infracţional, iar prin faptul că este o anchetă penală, se va apăra în instanţă, în faţa justiţiei şi vom vedea dacă este vinovat sau nu, până la urmă, este o dovadă de funcţionare a statului de drept. Eu îmi amintesc de ce s-a întâmplat în America, amintiţi-vă, nu numai cazul Strauss-Kahn, dar cazul Bill Clinton, când preşedintele SUA a fost supus unei anchete penale în timpul mandatului. Până la urmă, unii au zâmbit, dar americanul de rând ce a spus? Sistemul funcţionează şi indiferent despre cine este vorba, statul îşi face datoria", a precizat Boc.
