Tot mai puţin atractivă pentru investitorii străini, România a început să piardă în ultimul an şi din afacerile autohtone. Competiţia cu Bulgaria, care are impozit de 10% pe profit, sau cu Ungaria pare pierdută. Chiar şi capitalul românesc este îmbiat nu numai de impozitarea mai scăzută de la sud de Dunăre, dar şi de state ca Cipru sau Olanda care oferă legislaţie, în principal fiscală, mai tentantă.
De vreme ce micşorarea cotei unice sau a contribuţiilor sociale este imposibilă din cauza constrângerilor bugetare, o soluţie ar fi, în opinia experţilor în taxare, crearea unei legislaţii a holdingului.
Având în vedere că nici Ungaria, nici Bulgaria, principalele concurente, nu au o legislaţie de tip holding, România ar putea lua prima startul, creându-şi un avantaj net. „Nu trebuie să aşteptăm ca alţii să implementeze prevederi fiscale favorabile dezvoltării pentru ca până la urmă să le adoptăm şi noi. Atunci când eşti în competiţie, şi noi suntem cel puţin cu ţările din zona noastră geografică, viteza de reacţie este un factor decisiv pentru a câştiga cursa“, spune Dan Schwartz, Managing Partner Scot & Company.
La rândul său, Emilian Duca, partner BDO Tax, susţine că „deşi societăţile holding sunt o temă oarecum obscură pentru majoritatea populaţiei, importanţa acestui demers este constientizată mai ales de întreprinzătorii români, dar şi de investitorii străini“.
Modificări dorite
Cum ar trebui să arate această legislaţie care ar duce la consolidarea afacerilor atât operaţional, cât şi fiscal? În primul rând, ar trebui să fie îndeplinite două condiţii minime: neimpozitarea dividendelor primite şi a câştigurilor de capital obţinute de holding din vânzarea titlurilor de participare pe care le are la filialele sale. Dan Schwartz arată ce alte modificări ar fi necesare pentru conturarea regimului de tip holding. „Din legea societăţilor comerciale ar trebui abrogată prevederea care interzice unei persoane să fie asociat unic în mai mult de o societate comercială. Ar mai fi de dorit şi reglementarea în Codul fiscal a aşa-numitei consolidări fiscale în cadrul holdingului, cu alte cuvinte, po­sibilitatea de a compensa pierderile fis­cale ale unei companii din holding cu profiturile impozabile ale altor companii ale acestuia“.
Deşi actualul cod fiscal are unele facilităţi, cum ar fi scutirea de impozit pe profit a dividendelor plătite de persoane juridice române şi pe dividendele plătite persoanelor juridice române în anumite condiţii, Emilian Duca spune că acestea sunt departe de ceea ce oferă alte state.
Consultanţii cred că modificarea legislaţiei va încuraja investiţiile şi va ajuta la revenirea economică, însă principalul obstacol este poziţia Ministerului de Finanţe care se teme că va pierde din încasările bugetare şi va întâmpina dificultăţi în administrarea fiscală.
Obiecţiile acestea pot fi acceptabile pe termen scurt. În timp se anticipează că efectele vor fi pozitive, România putând deveni foarte atractivă pentru investiţii.
Astfel, ar acumula capital străin, iar baza de impozitare s-ar mări atât datorită holdingurilor înfiinţate, cât şi companiilor de servicii conexe, de administraţie, IT, consultanţă sau contabilitate, care ar apărea odată cu ele. Totodată această legislaţie ar contribui la asocieri ale firmelor româneşti care se descurcă greu financiar şi pe care le-ar ajuta să depăşească dificultăţile induse de criză. „O legislaţie favorabilă holdingului, coroborată cu alte reglementări favorabile mediului de afaceri, cum este cota unică, ar avea drept urmare imediata atragere de investiţii străine cu impact favorabil asupra dezvoltării economice“, spune Dan Schwartz.
Cu toate că mediul de afaceri susţine această soluţie, ecoul din partea autorităţilor rămâne slab, iar promisiunile repetate că va fi aprobată o legislaţie în acest scop nu au fost respectate.

Te-ar putea interesa și: