Vaccinul produs de Rusia se confruntă cu mari probleme, fiind considerat „instrument de propagandă agresivă”. Deși unele state au pariat pe vaccinul rușilor, Slovacia și Ungaria fiind vârf de lance, scepticismul internațional crește de la o zi la alta. Este concluzia unui articol din New York Times.

Prim-ministrul Slovaciei a întâmpinat, in martie, un avion militar care aduce 200.000 de doze de vaccin Sputnik V din Rusia, fotografiindu-se lângă lăzile cu ceea ce se aștepta să fie salvarea medicală a țării sale.

Sosirea vaccinului rus aducea un licăr de speranță. Pentru Rusia aducea beneficii uriașe: o piață nouă, dar importantă simbolic, pentru produsul său, în Uniunea Europeană, care a refuzat să înregistreze vaccinul Sputnik V și a cerut statelor membre să renunțe la comenzi.

Dar efortul liderului slovac, Igor Matovic, avea să-i aducă nici mai mult nici mai puțin decât căderea guvernului. Este încă neclar dacă Sputnik V, primul vaccin înregistrat din lume, este descoperirea medicală proclamată vara trecută de Vladimir Putin.

Este însă evident că deja s-a dovedit eficient în răspândirea și accentuarea disensiunilor în Europa. Președintele Emmanuel Macron a discutat recent cu Putin despre posibilele livrări ale vaccinului Sputnik, pe care, anterior, ministrul de Externe francez l-a persiflat, numindu-l „instrument de propagandă”.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz, furios că autoritățile de reglementare europene au încetinit aprobarea Sputnik, s-a confruntat cu Angela Merkel pe tema programului de vaccinare al UE, care a dat ok-ul doar pentru vaccinurile occidentale.

Doar 1% dintre români ar vrea vaccinul Rusiei

Slovacia oferă însă cel mai bun exemplu al modului în care diplomația rusă a vaccinului a avut efecte secundare, care pot fi extrem de toxice. Scepticismul față de intențiile vaccinului Rusiei domină fostele țări comuniste din Europa de Est și Centrală.

Premierul lituanian Ingrida Simonyte a declarat că Putin a oferit Sputnik V lumii ca „armă de divizare și de guvernare”. Polonia a spus că ar putea să cumpere vaccinuri chinezești, dar cu siguranță nu va comanda Sputnik V.

Un sondaj recent al grupului de cercetare Globsec arată că, dintre cei care doresc să fie vaccinați, doar 1% dintre polonezi, 1% dintre români și 2% dintre lituanieni ar alege Sputnik în locul mărcilor occidentale. Chiar și în Ungaria, singurul membru UE care vaccinează cetățenii cu produsul Rusiei, doar 4% s-ar vaccina cu Sputnik V.

În Slovacia aproximativ 15% dintre cei care doresc să fie vaccinați și-au exprimat preferința pentru vaccinul rus, oferind Moscovei posibilitatea de a ieși din carantina impusă de suspiciunile profunde.

Nici rușii nu cred în Sputnik

Într-un raport recent, serviciul extern al Uniunii Europene susține că efortul Rusiei de a promova Sputnik în alte state vizează „semănarea neîncrederii” în autoritățile europene de reglementare a medicamentelor și alimentarea disensiunilor.

În replică, autoritățile de la Moscova s-au plâns că Sputnik V, pe care îl consideră „vaccin pentru întreaga omenire”, a fost victima „unor atacuri de dezinformare zilnice”.

După ce și Brazilia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la Sputnik, plângându-se de date inadecvate, dezvoltatorul vaccinului de la Moscova, Institutul Gamaleya, a declarat că „forțele neetice atacă continuu vaccinul Sputnik V din motive competitive și politice”.

Dar lipsa de transparență a Rusiei în privința vaccinului său rămâne principala preocupare în Slovacia. În timp ce potențialele efecte secundare ale vaccinurilor AstraZeneca și Johnson & Johnson au fost documentate în detaliu, nu se știe aproape nimic despre efectele secundare ale Sputnik.

În cele din urmă, nici rușii nu par convinși de propriul vaccin. În timp ce Kremlinul promovează vânzările în străinătate, campania de imunizare bate pasul pe loc: dintre cei 145 de milioane de ruși, doar 3,23% au primit cele două doze ale vaccinului și 4,74% prima doză.