Proiectul conductei, pentru care România a făcut lobby mai mult de zece ani, şi din care ar fi putut câtiga sute de milioane de euro anual, poate fi aruncat la coş: Croaţia s-a retras din afacere.
Croaţia a sistat toate activităţile legate de construcţia oleoductului Constanţa-Trieste, care are ca scop transportul de petrol provenind din zona Mării Caspice către Italia, în urma lipsei de progres a proiectului, au anunţat, luni, autorităţile croate, citate de Reuters şi preluate de Mediafax.
Oficialii croaţi şi-au anunţat partenerii din Pan-European Oil Pipeline (PEOP), România, Slovenia, Serbia şi Italia, privind îngheţarea activităţilor legate de construcţia oleoductului în luna iulie, însă informaţia a fost făcută publică abia luni de autorităţile de la Zagreb.
Nu au existat progrese
„Operatorul segmentului din Croaţia al conductei, compania JANAF, a încercat, în ultimii ani, în cooperare cu partenerii săi, să găsească investitori pentru conductă. Din nefericire nu au existat progrese în privinţa oleoductului în anii anteriori”, se arată într-un comunicat al companiei croate. „Nu credem că proiectul poate aduce beneficii fără participarea activă a companiilor italiene, întrucât Italia este esenţială pentru transportul de ţiţei către pieţele din Uniunea Europeană. Fără Italia nu este nevoie de oleoduct”, se afirmă în comunicat.
„Există şi alte proiecte competitive pentru transportul de ţiţei provenind din zona Mării Caspice, cum este conducta Burgas-Aleksandropoulis. Toate aceste aspecte necesită o reconsiderare a PEOP şi am îngheţat activităţile până ce guvernul îşi defineşte poziţia în noile circumstanţe”, potrivit comunicatului.
Construcţia ar fi costat peste 3 miliarde de euro
Oleoductul Constanţa-Trieste înseamnă 1.360 de kilometri de ţeavă si o capacitate de până la 112 milioane de tone pe an. Din aceasta conductă, Romania urma să câştige, în 20 de ani, intre 2,3 si 4,4 miliarde de dolari din taxele de tranzit, în functie de capacitatea finală, potrivit unei estimari făcute chiar de Guvernul de la Bucureşti. Costurile acestui proiect, unul dintre cele câteva prin care Uniunea Europeană încearcă să-şi diversifice rutele de aprovizionare cu hidrocarburi, ajung la peste 3 miliarde de euro.
Concurenţa rusească
Cele cinci state prin care urma să treacă ţeava (România, Slovenia, Serbia, Croaţi şi Italia) au semnat, în 2007, un acord pentru construirea conductei. Iniţial, s-a spus că investiţia va fi demarată în 2009, apoi s-a avansat termenul 2012.Ulterior, proiectul s-a lovit de opoziţia Sloveniei şi, apoi a Croaţiei. În aceste condiţii, realizarea sa va fi cel mai probabil stopată (varianta de traversare a Adriaticii sau de traversare a Austriei este mult mai scumpă) asta ţinând cont că mai există un proiect: Burgas (Bulgaria)-Alexandropolis (Grecia), susţinut de Rusia, a cărui construcţie va începe la anul şi care are tot sprijinul politic necesar.
