Mitropolitul Antim al Tesalonicului (78 de ani), membru marcant al Bisericii Ortodoxe Greceşti, datorează guvernului elen 1.350 de euro din impozite şi taxe neplătite. Drept urmare venitul său net va fi redus de la 2.200 de euro la 1.930 de euro, scrie Der Spiegel.

El se simte ameninţat de creditorii care îi pradă ţara; imigranţi ilegali, pe care nimeni nu îi mai poate controla, printre care se numără intelectuali care susţin că şi clerul îşi poate permite să facă un sacrificiu în numele crizei. „Noi facem asta de foarte mult timp“, spune Antim.

Ani de zile, mulţi greci au fost jigniţi de faptul că puternica Biserică Ortodoxă a beneficiat de privilegii fiscale până în 2010. Aceasta primeşte ajutoare financiare considerabile din partea Uniunii Europene, în plus faţă de suportul venit din partea guvernului elen. Salariile pentru preoţi şi mitropoliţi costă contribuabilii circa 230 mil. euro pe an. Abia acum câteva luni guvernul a încercat reducerea aceastei sume.

Active opace

Totuşi, majoritatea privilegiilor fiscale pe care Biserica le primeşte nu au fost încă demontate. Proprietăţile neînchiriate sunt încă scutite de impozite şi de abia din 2010 a fost impus un impozit pe venitul din imobiliare. Înainte de asta, Bisericii îi era permis să facă sume considerabile de bani din numeroasele sale proprietăţi fără să plătească nimic.

Biserica Ortodoxă se pretinde a fi al doilea cel mai mare proprietar din Grecia, chiar dacă nu se ştie exact cât teren deţine de fapt. Experţii estimează portofoliul Bisericii la peste 130.000 de hectare de pădure şi teren arabil, în plus faţă de imobilele deţinute în fiecare oraş mare din Grecia.

Parlamentarul de stânga Grigorios Psarianos consideră că adevărata problemă stă în lipsa unei separaţii între Biserică şi Stat.

„În nicio altă ţară europeană cele două nu sunt atât de interconectate“, spune acesta. „Mulţi politicieni sunt dependenţi de binecuvântarea clerului şi mulţi preoţi se bagă în politică“.

Istoria oferă o explicaţie asupra acestei situaţii. Timp de secole, Biserica a fost îngerul păzitor al identităţii, limbii şi religiei greceşti, în special când ţara a fost sub ocupaţie otomană. Mulţi proprietari din acea perioadă şi-au transferat imobilele Bisericii.

După independenţa Greciei, credinţa ortodoxă a devenit religia dominantă, cu circa 97% din greci adepţi în acest moment. De aceea Psarianos vede criza Greciei şi ca o criză a Bisericii. Instituţia nu este mai puţin vulnerabilă la corupţie decât restul societăţii, spune acesta.

Scandaluri din belşug

Mitropolitul Pantelimon al Attici, spre exemplu, a fost condamnat la şase ani de închisoare în 2008 pentru deturnarea a 2,5 mil. euro din activele bisericii în anii `90. Şi-a justificat gestul spunând că era un fond de rezervă pentru bătrâneţe. Un alt mitropolit este acuzat că a avut contacte cu mafia drogurilor.

Dar cel mai notoriu scandal implică mănăstirea Vatopedi de la Muntele Athos, un stat autoguvernat din nordul Greciei – casă pentru 20 de mănăstiri ortodoxe. La sfârşitul lui 2011, stareţul Efraim a fost condamnat pentru fraudă şi delapidare şi pus sub arest la domiciliu. Cu ajutorul unor personaje dubioase, se pretinde că a vândut o proprietate mai puţin valoroasă a mănăstirii pentru una mult mai scumpă deţinută de stat.

Afacerea se spune că a adus mănăstirii circa 100 mil. euro. După ce a izbucnit acest scandal în 2008, un purtător de cuvânt al guvernului şi un ministru au demisionat şi guvernul conservator al primului ministru Kostas Karamanlis a fost forţat să facă alegeri anticipate (pe care le-a pierdut).

Dezvăluirile de la Vatopedi au fost un punct de cotitură, potrivit lui Psarianos. Un număr tot mai mare de greci au început să vadă Biserca drept la fel de responsabilă pentru criză. Partidul său, Stânga Democrată, parte din guvern, vrea să creeze o separaţie şi  mai mare între Biserică şi Stat – chiar dacă partidele mai mari din coaliţie, Socialiştii şi conservatorii Noii Democraţii, nu văd asta ca o prioritate.

Pentru Mitropolitul Antim, propunerea lui Psarianos constituie un act satanic. „Există o legătură sfântă între poporul Grec şi Biserica lui“, spune acesta. „Nimeni nu ar trebui să o rupă“.

SURSA: Der Spiegel