Justificarea pentru suspendarea temporară a prevederilor celor două legi (a finanţelor publice şi a responsabilităţii fiscale) constă în principal în „excedentul bugetar înregistrat la 10 luni, ca urmare a creşterii încasării veniturilor bugetului general consolidat față de estimări şi având în vedere situaţia favorabilă din perspectiva încadrării în plafonul soldului bugetului general consolidat aprobat pentru anul 2014”. Argumentul este în mod evident fals, întrucât situația de excedent bugetar dupa 10 luni de executie bugetară nu se datorează nicidecum unor venituri bugetare care să depășească substantial estimările, ci pur și simplu nerealizării cheltuielilor de natura investițiilor: la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investițiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condițiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară (corespunzător celei de-a doua rectificări bugetare) indica cheltuieli de investiții mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013, se arată în documentul Consiliului Fiscal.

Despre rectificarea bugetară, Capital a scris aici:

Din punctul de vedere al Consiliului fiscal,situația este departe de a reflecta o bună gestiune si execuție a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacități lanivelul administrării portofoliului de proiecte de investiții publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie. Această afirmatie este confirmată si de modificările propuse de a treia rectificare bugetară, în condițiile în care programul de investiții publice consemnează o nouă reducere, de 1,3 miliarde lei, comparativ cu nivelul aferent celei de-a doua rectificări bugetare, cu atât mai mult cu cât aceasta din urmă este una foarte recentă, având loc la finele lunii septembrie

Consiliul Fiscal consideră că plata acestor drepturi salariale se putea face în ianuarie 2015, pentru că este déjà prinsă în execuţia pe bază de angajamente încă din 2011 şi nu va afecta deficitul pentru anul următor. În schimb, nerealizarea investiţiilor va pune mai multă presiune pe deficitele anilor următori.

Derogările de la legile în vigoare arată că actualul cadru legislative nu induce suficiente constrângeri şi că este nevoie de legiferarea acestora la nivel constituțional. Documentul citat enumeră nu mai puţin de şase încălcări de articole din legile în vigoare.

Conform ultimelor date disponibile la EUROSTAT, investiţiile în sectorul public au scazut in termeni nominali in perioada Ian-Iun 2014 cu 35.6% fata de aceeasi perioada a anului 2013, fiind de altfel principalul factor care a generat scaderea PIB in termeni reali din trimestrul 2 2014 fata de trimestrul anterior.