Profesorul de economie Dan Armeanu a subliniat, în cadrul emisiunii, că pentru o reconsolidare a creşterii economice, era necesară o reducere a fiscalităţii (aplicată în noul Cod), după ce România a avut, în trecut, o creştere bazată pe factori conjuncturali sau pe elemente cum ar fi exporturile brute. În acest context, scăderea taxelor ar putea duce la o creştere a investiţiilor.

"În condiţiile relaxării cantitative, ţările emergente vor atrage lichidităţi, dar aceste lichidităţi nu vor intra în economie dacă taxele nu vor fi reduse", a spus Armeanu.

El a arătat cum o fiscalitate scăzută generează încasări mai bune la bugetul de stat. Astfel, încasările din TVA au fost mai mari în 2014 decât în 2007, deşi în 2014 TVA a fost de 19%, iar în 2007 de 24%.

Armeanu a afirmat că politica fiscală trebuie completată şi de o reformă a ANAF, reformă "care a început şi trebuie să continue". Având în vedere că la TVA evaziunea fiscală se ridică la 12% din Produsul Intern Brut, " dacă numai de acolo am colecta a 12-a parte, am obţine 1% din PIB", a menţionat profesorul de economie.

Acesta a semnalat un paradox: în România, investiţiile au cea mai mare pondere a cheltuielilor din PIB, şi totuşi, infrastructura se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

La rândul său, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a spus că operatorii economici vor fi tentaţi să investească mai mult în condiţiile relaxării fiscale.

Pârvan şi-a manifestat însă nemulţumirea faţă de faptul că grupurile de firme cu capital românesc (în număr de aproximativ 5.000) nu beneficiază de acelaşi tratament fiscal cu grupurile de firme cu capital internaţional (în număr de 39.000), ceea ce reprezintă "o discriminare". Secretarul general al AOAR a amintit că ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a propus un tratament egal pentru toate grupurile de companii, dar Parlamentul nu a aprobat iniţiativa acestuia.

Reprezentantul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri vrea o mai bună sincronizare a actelor legislative.  "Am cerut să apară şi normele paralele. De-a lungul anilor am constatat că una scrie în Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală şi alta în norme", a declarat Pârvan.

AOAR solicită din partea ANAF mai multă transparenţă şi mai mult profesionalism. Astfel, funcţionarii care efectuează controalele "să fie specializaţi pe domenii – cereale, tutun, alcool, petrol", a spus Cristian Pârvan. El a cerut ca ANAF să prezinte lunar o situaţie din care să rezulte câţi mari şi mici contribuabili au fost controlaţi. "În 2014 au avut loc 30.000 de controale, din care numai 1.200 la cei mari", a punctat Pârvan.

Te-ar putea interesa și: