Seceta din acest an ar putea frâna uşor creşterea economică şi va majora importurile de produse agroalimentare, implicit deficitul comercial. Dar, aşa cum se întâmplă adesea, necazul unora este câştigul altora: afacerile cu sisteme de irigaţii înfloresc.
Circa 210.000 de hectare de culturi însămânţate în toamnă au fost deja afectate de secetă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Adică circa 8% din totalul de 2,6 milioane de hectare cultivate. În acest timp, furnizorii sistemelor de irigaţii îşi văd afacerile dublându-se în acest an. „Ne aşteptăm la o creştere a cifrei de afaceri cu peste 100% faţă de cele 1,3 milioane de euro de anul trecut“, spune Nicolae Stoica-Negulescu, director de dezvoltare al companiei Inttech Industry din Bucureşti. Piaţa de profil este imensă, având în vedere dimensiunea suprafeţei agricole din România.
„Din păcate, din totalul de 14 milioane de hectare, numai trei milioane sunt acoperite cu infrastructură de sistem de irigaţie. Iar din aceste trei milioane de hectare numai două milioane au sisteme funcţionale“, explică Viorel Vecerdea, director de vânzări în cadrul companiei Agriferma din judeţul Ilfov. Potrivit lui Nicolae Stoica-Negulescu, reabilitarea sistemelor de irigaţii ar putea însemna un necesar de fonduri de circa un miliard de euro la un milion de hectare, în condiţiile în care Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare gestionează peste trei milioane de hectare. Pe de altă parte, pentru celelalte suprafeţe fără sisteme de irigaţii, investiţia în echipamente performante se poate situa între 1.000 şi 5.000 euro pe hectar, în funcţie de cultură, topografia terenului, sursa de apă etc. „Seceta poate aduce o creştere a vânzărilor echipamentelor de irigaţii, dar există totuşi riscul întârzierii plăţilor, din cauza producţiilor mai scăzute pentru anumite culturi“, precizează Vecerdea.
La nivel central, discuţia se poartă în alţi termeni. Decebal Traian Remeş, ministrul agriculturii, consideră că efectele secetei ar putea fi severe dacă previziunile meteo pentru anul acesta se vor confirma până la capăt. Să fie oare situaţia atât de neagră? În 1999, atunci când seceta a afectat serios creşterea economică, agricultura avea o pondere de 13% la formarea PIB. Acum, contribuţia sectorului s-a redus la doar 8%. „Seceta poate conduce la încetinirea ritmului de creştere economică, însă nu va reprezenta mai mult de 1% din PIB. În mod evident, scăderea producţiei interne va duce la creşterea importurilor de produse agroalimentare, ceea ce va adânci deficitul comercial. Inflaţia nu ar trebui să fie influenţată, pentru că importurile s-ar putea să fie mai ieftine“, crede Liviu Voinea, director de cercetare, Grupul de Economie Aplicată. „E posibil să existe un efect de deficit, însă nu semnificativ“, adaugă acesta.
„Deficitul pune presiune pe cursul de schimb. Datorită aprecierii constante a monedei naţionale, preţurile la produse agricole nu au mai generat inflaţie în ultimii ani. Este posibil ca produsele importate să fie mai ieftine decât cele româneşti. Va creşte deficitul, dar nu cu mult“, opinează Dragoş Cabat, CFA, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România.
Deşi seceta face ravagii în sudul ţării, Guvernul nu se grăbeşte să declare zone calamitate. „Dacă Guvernul nu declară stare de necesitate pe o zonă extinsă (în momentul de faţă sunt circa 500.000 de hectare afectate de secetă, în diferite grade de daunalitate), se pierde interesul pentru asigurări, interes câştigat foarte greu până în acest moment, cu repercusiuni negative în piaţă“, spune Constantin Zorcă, director Departament agricole Allianz-Ţiriac Asigurări. Totuşi, asigurătorii nu sunt foarte afectaţi de primele puseuri ale secetei, deoarece producătorii agricoli asiguraţi la una dintre cele 11 companii agreate de stat beneficiază, de la bugetul statului, de despăgubiri de până la 70% din cheltuielile tehnologice directe, în cazul riscurilor catastrofice. În România, circa 30% din terenuri sunt asigurate împotriva catastrofelor naturale, în timp ce în ţările occidentale, aceasta proporţie depăşeşte 60%.
Există o vorbă…
«Agricultura românească are patru momente proaste: primăvara, vara, toamna şi iarna.
În rest, merge bine. În mod clar, este nevoie de investiţii masive în infrastructura
din mediul rural.»
Liviu Voinea, director de cercetare, Grupul de Economie Aplicată
La ce să fim atenţi dacă dă seceta peste noi
SUBVENŢIE Guvernul a dublat subvenţia pentru irigaţii la 70% din costul cu aceste sisteme. S-a
extins perioada de decontare a facturilor pentru irigaţii de la 30 la 60 de zile.
INVESTIŢIA într-un sistem performant de fertirigare prin picurare se situează între 1.000 şi 5.000 euro/ha. Pentru sistemele de irigare prin aspersie, preţul mediu al investiţiei iniţiale este de circa 500 euro/ha.
DESPĂGUBIRI Producătorii agricoli pot beneficia de despăgubiri de la stat de până la 70% din cheltuielile tehnologice directe. Încheierea unei poliţe poate fi subvenţionată cu circa 50%. De exemplu, prima de asigurare pentru un hectar de grâu variază între 15 şi 35 lei/ha.
DEADLINE De regulă, termenul-limită pentru încheierea unei asigurări agricole subvenţionate de stat pentru culturile de floarea-soarelui, viţă-de-vie, soia şi sfeclă de zahăr este 31 mai.
