Această situaţie de la Bursa de la Bucureşti (BVB) începe să afecteze economia, iar după 30 de minute de tranzacţionare, rulajul a fost de 7,3 milioane de lei (1,44 milioane euro).
BVB a început şedinţa de marţi cu scăderi pe toţi indicii
Indicele principal BET, care monitorizează cele mai lichide 20 de companii, a scăzut cu 0,15%, în timp ce BET-Plus, ce cuprinde 43 de acţiuni lichide, a înregistrat o depreciere de 0,14%. Indicele extins BET-XT, ce reflectă cele mai lichide 25 de titluri, a pierdut 0,21%, iar BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, s-a depreciat cu 0,07%.
Alte indicii au consemnat scăderi: BET-FI, al SIF-urilor, a coborât cu 0,36%, BET-NG, ce include 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, a scăzut cu 0,42%, iar BET AeRO, reprezentativ pentru 20 de companii de pe piaţa AeRO, s-a depreciat cu 0,29%.
Cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor
Printre cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor s-au numărat Condmag (+14,29%), Romcab (+13%) şi Aeta (+5,19%). În schimb, acţiunile Mecanica Ceahlău (-7,37%), Sinteza (-6,25%) şi Carbochim (-5,29%) au înregistrat scăderi importante.
Această evoluţie negativă a burselor reflectă îngrijorările investitorilor legate de lipsa progreselor în negocierile politice și fiscale de la nivel guvernamental.
Avertisment direct de la BNR pentru economia românească
Un avertisment cu privire la economie a venit și de la economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR și fostă propunere pentru funcția de prim-ministru din partea lui Traian Băsescu. Acesta consideră că un stat cu un aparat public supradimensionat și o fiscalitate distorsionată afectează competitivitatea și libertatea economică, fără să contribuie la reducerea inegalităților sociale.
Specialistul avertizează că o parte din susținătorii unui sector public extins doresc creșterea cheltuielilor și a impozitelor, fără a menționa riscurile reale asociate cu deficitele bugetare nesustenabile.
Acesta subliniază că un astfel de model poate părea viabil din punct de vedere macroeconomic, dar maschează pericolele structurale pentru libertatea economică și dezvoltarea pe termen lung. Ideea conform căreia România are prea puțini angajați în sectorul public și că se cheltuie prea puțin pentru servicii publice nu este susținută de realitatea că multe dintre aceste servicii ar putea fi furnizate eficient de sectorul privat.
Potrivit economistului, introducerea impozitului progresiv pe venitul personal nu ajută la reducerea inegalităților economice, în ciuda credinței larg răspândite. Astfel, el critică incoerența în abordarea fiscalității: în timp ce se dorește progresivitate la impozitul pe venit, aceeași logică nu este aplicată TVA-ului.
În acest context, Croitoru atrage atenția că în țările occidentale, acolo unde impozitul progresiv este aplicat, veniturile bugetare au crescut ca pondere în PIB, atingând chiar și 45% în unele cazuri, fără efecte clare asupra echității sociale.
