indicele preturilor de consum a crescut intr-un ritm mult mai mic decat in 2002, Ministerul Finantelor a fortat scaderea dobanzilor pentru titlurile de stat. Reducerea randamentului pentru obligatiunile si certificatele de trezorerie emise de stat a determinat si reducerea dobanzilor practicate de bancile comerciale, atat pentru cele bonificate pentru depozitele constituite la termen, cat si pentru cele percepute in cazul acordarii de credite. Conform parerii majoritatii analistilor financiari, reducerea dobanzilor efectuata de Ministerul Finantelor a fost mult prea rapida. Randamentele acceptate la licitatiile pentru vanzarea titlurilor de stat n-au mai fost acceptate de banci, ceea ce a facut ca statul sa fie pus in imposibilitatea de a se mai finanta de pe piata interna. Aceasta nu este o problema deosebita, piata externa oferind o conjunctura extrem de favorabila pentru contractarea de credite. Scaderea dobanzilor de pe piata internationala a facut ca si creditul neguvernamental sa creasca, bancile gasind la randul lor resurse ieftine pentru sustinerea unor linii de credit externe.Guvernul s-a dovedit a fi foarte optimist cand a considerat ca majorarile de tarife pentru energie si utilitati publice nu se vor resimti decat intr-o mica masura in indicele preturilor de consum. O economie care nu a trecut printr-un proces de restructurare real raspunde mult mai rapid la marirea preturilor de intrare a materiilor prime si energiei, ridicand preturile pentru produsele si serviciile oferite consumatorului final. Acest fenomen a fost atenuat de stabilitatea cursului de schimb al monedei nationale, sustinuta de Banca Nationala prin interventii in piata pentru a impiedica aprecierea prea puternica a leului in raport cu moneda unica sau cu dolarul. Totusi, aceasta conjunctura nu putea dura prea mult, tendinta inversandu-se in prezent.Imbunatatirea principalilor indicatori macroeconomici a permis Guvernului sa promoveze o politica relaxata in domeniul salariilor angajatilor din sectorul bugetar sau in domeniile aflate inca in proprietatea statului. La acestea se adauga influenta unor conditii meteorologice nefavorabile, care au redus drastic productia agricola. Recoltele slabe din acest an n-au fost caracteristice numai tarii noastre, ingheturile din timpul iernii si seceta prelungita afectand intreaga Europa, de pe malul Atlanticului pana in Ucraina. Preturile mondiale pentru cereale, carne si produse lactate au crescut semnificativ pe piata internationala, liberalizarea importurilor neputand mentine preturile la produsele alimentare de baza. Pretul graului, de exemplu, este de peste doua ori mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut, influentand puternic cosul dupa care se calculeaza indicele preturilor de consum.Luna cadourilor inflameaza preturilePractic, nu se mai poate obtine o inflatie sub 14% pana la sfarsitul anului. Cel mai probabil, aceasta se va incadra, in cel mai bun caz, intre 14,5% si 15%. Potrivit Institutului National de Statistica, rata inflatiei pentru primele zece luni s-a situat la 11,2%, cresterea preturilor de consum fata de octombrie 2002 fiind de 15,8%. Cresterea presiunilor inflationiste din ultimele doua luni ale anului este evidentiata istoric, cand indicele preturilor de consum urca spre cele mai inalte valori lunare inregistrate pe parcursul anului. In plus, in ultimele doua luni sectorul public a efectuat cheltuieli suplimentare, care au majorat deficitul bugetar si pe cel de cont curent. Deja, pe primele zece luni, executia bugetara inregistreaza un deficit de 0,7%. Deja moneda nationala se afla sub presiune, determinand interventii directe ale BNR in piata, pentru a mentine leul sub pragul de 40.000 lei/euro, respectiv 35.000 lei/USD. Cu toate aceste interventii, preturile vor fi majorate de comportamentul comerciantilor din preajma Sarbatorilor de iarna, o buna perioada pentru scumpiri.Pana acum nu a fost amintita presiunea exercitata de cresterea creditului neguvernamental, in special cel ipotecar. Contractarea mult mai facila de imprumuturi a determinat nu doar scumpirile din sectorul imobiliar, ci s-a reflectat pentru intreaga piata, mai ales a produselor de folosinta indelungata si a celor care contribuie la imbunatatirea confortului unei locuinte. Cererea n-a putut fi satisfacuta de productia interna, fapt relevat de explozia importurilor care urca intr-un ritm mult mai rapid decat cel al exporturilor.Banca Nationala a majorat pana in prezent de doua ori dobanda la care atrage depozite de la bancile comerciale, ajungandu-se la 20,25%. In plus, a lasat deschisa posibilitatea de a efectua o noua ajustare in sus a dobanzii de referinta, pentru a stimula economisirea in detrimentul consumului. De fapt, aici se regaseste unul dintre motivele principale pentru care presiunea inflationista a crescut. Guvernul a incurajat prin toate mijloacele consumul intern, pentru a fi sigur ca se va apropia cat mai mult de tinta propusa pentru cresterea de PIB din acest an. Iar apetitul pentru consum al populatiei, ca si al agentilor economici, nu putea fi sustinut decat pe credit. In continuare, Banca Nationala poate mentine sub control cursul de schimb, insa deficitul de cont curent risca sa scape de sub control. Fata de anul trecut, pe intregul an reducerea ratei inflatiei este nesemnificativa, comparativ cu ratele dobanzilor care au scazut la un nivel ce descurajeaza economisirea. Efectele acestei politici se vor vedea insa pe termen mediu, Guvernul fiind preocupat in prezent doar de rezultate bune pe termen scurt, utilizabile in campania electorala aflata in plina desfasurare.