"Cu privire la calitatea gestiunii economico-financiare, plăţile efectuate cu încălcarea cadrului legal, unele dintre acestea generatoare de prejudicii, au constat, în principal, în următoarele: plăţi nelegale efectuate în anul 2015 în sumă estimată de 1.388 mii lei reprezentând pensii anticipate, anticipate parţiale, de invaliditate gradul I, II şi III, încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii care au realizat concomitent şi venituri din salarii, venituri din drepturi de autor sau drepturi conexe şi venituri din desfăşurarea activităţii în baza contractelor/convenţiilor încheiate potrivit Codului Civil. În acest mod au fost majorate nejustificat cheltuielile şi plăţile din bugetul asigurărilor sociale de stat pentru drepturi de pensii plătite unor persoane care au realizat în acelaşi timp şi venituri contrar cadrului legal. Abaterea a fost identificată de către echipa de audit de la nivel central, urmare verificărilor efectuate la 24 case teritoriale de pensii, necuprinse în audit pe anul 2016 de către camerele teritoriale ale Curţii de Conturi. În timpul auditului, s-au clarificat unele cazuri cuprinse în verificare în sumă de 645 mii lei. Abateri similare, în sumă de 1.262 mii lei, au fost identificate şi de către camerele de conturi teritoriale la nivelul caselor teritoriale de pensii care au fost auditate în anul 2016", notează Curtea de Conturi. 

Potrivit sursei, citată de Agerpres, la nivelul anului 2015, în urma misiunilor de audit desfăşurate atât la Casa Naţională de Pensii Publice, la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, cât şi la casele teritoriale de pensii, au fost estimate erori/abateri de către auditorii publici externi ai Curţii de Conturi, după cum urmează: venituri suplimentare în sumă de 369.000 lei, prejudicii în sumă de 3,501 milioane lei şi abateri financiar – contabile în sumă de 243,443 milioane lei. 

În acelaşi timp, Curtea de Conturi susţine că, în perioada 2013-2015, contribuţiile la fondurile de pensii administrate privat s-au virat de către CNPP la nivelul sumelor declarate de către angajatori şi reţinute de la angajaţi, fără ca la nivelul CNPP să existe o evidenţă a sumelor efectiv încasate din contribuţiile asiguraţilor, în condiţiile în care gradul de încasare a acestora a fost de circa 60%. Acest lucru înseamnă, în viziunea Curţii, că, anual, fondurile de pensii administrate privat au încasat şi diferenţa de 40%, care efectiv nu a fost virată de către angajatori. 

Totodată, concluziile auditului relevă faptul că, din totalul arieratelor înregistrate la nivel naţional raportate de către ANAF, arieratele aferente bugetului asigurărilor sociale de stat gestionat de către CNPP şi ANAF sunt în sumă de 16,556 miliarde lei şi reprezintă 18% din totalul arieratelor de 92,802 miliarde lei. Dintre acestea, suma de 13,244 miliarde lei este aferentă arieratelor ne-recuperabile şi reprezintă circa 83% din veniturile neîncasate la finele anului 2015 de 15,853 miliarde lei, raportate de către CNPP. 

"În medie, în perioada analizată, deficitul mediu anual a fost de 2,372 miliarde lei, în timp ce deficitul din anii precedenţi s-a situat aproape la acelaşi nivel, respectiv de 2,245 miliarde lei. În aceste condiţii, CNPP a apelat la împrumuturi anuale în medie de 4,295 miliarde lei pentru care a plătit, în medie, dobânzi de 12 milioane lei/an. În această perioadă, pentru acoperirea deficitului sistemului public de pensii, s-au acordat subvenţii de la bugetul de stat, în medie, de 14,697 miliarde lei/an", notează Curtea de Conturi. 

În ceea ce priveşte nivelul pensiei în România, documentul instituţiei arată că, în perioada 2013 – 2015, în medie, 72% din numărul total de pensionari aveau un cuantum al pensiei de până la 1.000 lei. În anul 2015, numărul acestora reprezenta circa 69% din total, în scădere atât faţă de anul 2014 (cu 3%), cât şi faţă de anul 2013 (cu 6%), an în care numărul acestora era de circa 75%. 

"În situaţia în care s-ar lua în calcul şi pensionarii cu un nivel al pensiei situat între 1.001 – 2.000 de lei, care reprezintă în medie circa 26% din total, în cei trei ani analizaţi, rezultă că, în medie, 98% din numărul total de pensionari au un nivel al pensiei de până la 2.000 lei (…) în toţi cei 3 ani analizaţi, numărul cel mai mare de pensionari, în funcţie de cuantumul pensiei stabilite conform deciziei de pensionare, se situează în intervalul 501-1.000 lei, reprezentând în fiecare an din perioada 2013-2015 aproximativ 40% din numărul total de pensionari (2.131.575 pensionari în anul 2013, 2.088.311 pensionari în anul 2014 şi 2.029.149 pensionari în anul 2015)', relevă sinteza Curţii de Conturi. 

Conform sursei citate, în anul 2015, la nivelul UE s-au centralizat date privind nivelurile medii ale pensiilor aferente anului 2011, din care rezultă că România se situează pe penultimul loc în UE cu niveluri ale pensiei pentru femei de 151 euro şi pentru bărbaţi de 213 euro. 

"Totodată, precizăm că, în perioada 2011-2015, în România nivelurile medii ale pensiilor au înregistrat o uşoară creştere urmare a modificărilor legislative adoptate în acest sens, ajungându-se în anul 2015 la un nivel mediu al pensiei pentru femei de circa 174 euro şi pentru bărbaţi de circa 245 euro. Estimarea a avut la bază creşterea pensiei medii de la 753 lei, în anul 2011, la 886 lei în anul 2015", subliniază documentul oficial. 

Statistica menţionată în sinteza Curţii de Conturi arată că niveluri ridicate ale pensiilor lunare încasează pensionarii bărbaţi din ţările dezvoltate din cadrul UE, în ordine descrescătoare a acestora după Luxemburg, fiind Austria, Olanda, Suedia, Danemarca, Irlanda, Franţa şi Germania, ţări în care bărbaţii încasează lunar circa 2.000 de euro. În ceea ce priveşte nivelurile pensiilor lunare încasate de femeile din ţările dezvoltate din cadrul UE, după Luxemburg, ţara în care femeile încasează pensia lunară cea mai mare, în ordine descrescătoare se situează Danemarca, Austria, Finlanda, Olanda, Franţa, Irlanda, Belgia, Italia, Germania, ţări în care femeile încasează lunar pensii de peste 1.000 de euro. 

În anul 2015, contribuiau la sistemul public de pensii 4,545 milioane de salariaţi care susţineau un număr mediu de 5,302 milioane de pensionari (un raport sub-unitar de 0,86 salariaţi la un pensionar). 

Casa Naţională de Pensii Publice se află sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice 

Te-ar putea interesa și: