Astrologie?
În „Capital“?! Aici, într-o revistă atât de serioasă despre finanţe, bani, afaceri, investiţii?! Da, nu vă miraţi. Acesta este provocarea noastră. Noi nu avem inhibiţii, interdicţii şi nici măcar frica de o informaţie care altora le dă fiori. Pe noi ne interesează să vă ajutăm în viaţa de fiecare zi sau în marile proiecte. Vrem să vă oferim un reper lipsit de orice fel de subiectivism, pentru că mulţi te sfătuiesc ca să dai în gropi, şi apoi să profite de necazul tău şi să te cumpere pe tavă. Sunt două situaţii când consulţi astrologul: când nu mai ştii ce să faci cu banii şi când ai atât de puţini că nu ştii cum să supravieţuieşti plasându-i cât mai bine. Acestea sunt, de altfel, şi titlurile a două dintre rubricile noastre viitoare: „Bănuţul nostru“ şi „Averea lor“. Pe mine poate nu mă credeţi. Încă! Dar ştiţi ce spun americanii? ”Milionarii nu consultă astrologul. Miliardarii, DA!“ Pe ei puteţi să-i credeţi. După câte miliarde au reuşit să facă, ştiu ce vorbesc!
Succes şi progres dvs., cititorilor noştri curajoşi!
Vechii egipteni făceau astrologie ca să afle când și cât urma să se reverse Nilul
Greu de spus, pentru că scribii din Babilon ori, mai târziu, preoții egipteni, matematicienii greci ori înțelepții romani s-au ocupat în calculele lor astrologice nu numai de războaie, încoronări și intrigi, ci au cercetat vremea pentru a afla mersul recoltelor, pentru a ști ce stocuri de alimente să facă, ce măsuri de precauție să ia în caz de intemperii etc. În manualele de altădată se spunea că geometria s-a născut în Egiptul Antic din nevoia oamenilor de a măsura pământul și apoi de a afla cu precizie când urma să înceapă revărsarea Nilului prin măsurarea unor distanțe dintre Pământ, Soare, planete, stele etc. Numai că, la acea dată, studiind poziția planetelor pe cer, aceia nu făceau geometrie spațială ci… astrologie și se interesau nu doar de agricultură, ci și de sporirea tezaurului, de cheltuirea banilor statului prin investiții, războaie, tributuri (adică… plăți externe!).
Arabii nu vând niciun cal dacă horoscopul nu le dă voie
Arabii, care erau prin vocație mari negustori dublați și de mari călători, nu vindeau și nu cumpărau decât pe anumite faze ale Lunii și nu începeau o afacere decât după ce consultau poziția stelelor fixe. (O precizare necesară: stelele sunt corpuri cerești cu lumină proprie, sunt „Sori“ – Soarele nostru e cea mai apropiată stea față de Pământ – pe când planetele sunt corpuri cerești fără lumină proprie). Astrologia arabă lucrează îndeosebi cu stele fixe și cu fazele Lunii. Învățații (preoți erudiți de pe lângă templu, filosofi dublați de matematicieni, profesori) publicau almanahuri care conțineau informații astrologice precise, însoțite de un comentariu (adică de horoscopul fiecărei zile), alcătuit din sfaturi, avertismente, interdicții sau recomandări.
Prima monedă dedicată unei zodii
Oamenii simt nevoia unor repere. De aceea, se întreabă cu destulă justificare: oare e vreun gest anume care să marcheze pentru posteritate nașterea astrologiei financiare? Momente care ar putea fi luate în calcul sunt multe în istoria omenirii. Unul însă mi se pare emblematic. Octavian Augustus, înainte să devină împărat, după ce a pierdut bătălia din Apollonia, s-a întâlnit cu Theogenes, un astrolog renumit din Illiria. Acesta, după ce i-a calculat harta nașterii, intuind ce destin măreț îl așteaptă, s-a aruncat la picioarele lui într-un gest de prosternare. Pentru că viața lui avea să decurgă așa cum prevăzuse astrologul, într-o zi, din ce în ce mai încrezător în destinul său, Octavianus a bătut un cistofor (monedă de argint, multiplu al monedei de bază, denarul, 1 cistofor = 3 denari) cu chipul său pe avers, iar pe revers semnul zodiacal al Capricornului în care se afla Luna în momentul nașterii sale, cea responsabilă, în viziunea astrologului, de ascensiunea lui până la postura supremă de împărat.
Kepler, geniul preocupat de direcția vântului și banii altora
Kepler și-a început cariera ca teolog, a continuat ca profesor de matematică și astronomie și a devenit – era inevitabi în epocă! – astrolog. Din vocație și cu mare grijă pentru onestitatea informației, a publicat timp de peste 20 de ani un almanah cu sfaturi pentru agricultori, muncitori, pentru sănătate, evenimente personale sau viața de fiecare zi a cetății. Celor bogați le dădea consultații – culmea -, nu pentru a le lua banii sub formă de onorariu ci, pentru a-i învăța cum să și-i pună pe ai lor la adăpost de învrăjbirea astrelor. Cel care spunea în cea de a treia lege a sa: „Pătratul timpului de revoluție este proporțional cu puterea a treia a distanței medii dintre o planetă și Soare“ (nu încercați să-i pătrundeți skepsis-ul, am invocat-o pentru frumusețea abstractă a unei formulări geniale ce avea să revoluționeze astronomia de atunci și astrofizica de azi!) avea să facă chiar și astrologie meteorologică ajungând la performanța, confirmată de evenimentele climaterice, de a anticipa direcția, forța și viteza vântului într-un anume moment de peste an.
Americanii pragmatici au adoptat necondiționat astrologia financiară
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, informația astrologică devine o preocupare susținută, în toate marile capitale europene și orașe de veche tradiție universitară, de profesori, oameni de știință erudiți (mai ales din domeniul matematicii și al disciplinelor politehnice). Aceștia publică articole, tipăresc cărți, țin conferințe, dezbat în cercuri de orientare culturală, filosofică, riguros științifică sau ezoterică teme mai vechi ale astrologiei cum ar fi fost sănătatea, evenimentele politice, viața și ascensiunea unor personalități, motivația unor evenimente colective, păcile și războaiele și altele noi care priveau educația în familie, pedagogia, psihologia și evident, astrologia financiară.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, astrologia făcuse un prozelitism redutabil dincolo de Ocean, în Statele Unite, chiar dacă acest tip de abordare a realității nu se îngemăna cu nimic din istoria lor culturală, cu obiceiurile sau cu tradiția. Pragmaticii americani și-au zis: „orice sfat care mă conduce la optimizarea unei afaceri sau la îmbogățire este bine-venit“. Primul institut de studiu al astrologiei financiare s-a deschis în 1898, nu întâmplător, la Boston. Publicațiile cu predicții astrologice privitoare la evoluția bursei de mărfuri și a cotațiilor bursiere aici au apărut pentru prima dată ca de altfel și rubricile de previziuni, găzduite de marile cotidiene americane.
Evangeline Adams a avertizat America, cu mai mulți ani înainte, despre criza ce avea să se producă în 1928/1929
Evangeline Adams, născută într-un mediu conservator din New Jersey, a făcut o carieră fulminantă la New York ca astrolog pe probleme financiare, publicând predicții pentru publicul larg, dând sfaturi personale oamenilor de afaceri, consiliind bănci, corporații, concerne și firme-gigant. J.P.Morgan a luat-o drept consilier permanent. Adams spunea despre el: „J. Pierpont Morgan, the world‘s biggest financier, drove the world before him because he had astrology behind him“ (J. Pierpont Morgan, cel mai mare bancher mondial, mână lumea înainte pentru că are astrologia în spate). Avea 61 de ani când și-a încununat cariera cu celebra anticipare făcută în contextul unui interviu publicat în ziua de 2 septembrie 1929, când spunea „the Dow Jones should climb to heaven“ (Dow Jones ar trebui să se ridice la Ceruri, adică ironic să… moară). A doua zi, pe 3 septembrie, Dow Jones Industrial Average atingea cota incredibilă de 381,17 (nivel de care se va apropia doar în 1954): anticipase ceea ce avea să se cheme „Wall Street Crash of 1929“, „Black Tuesday“ sau „Stock Market Crash of 1929“. Asta după ce, cu câtva timp înainte, enervase toată lumea afacerilor din SUA când afirmase: „In 1928 and 1929… it behooves everyone to be extremely cautious in investment and money matters, and be prepared for this threatening configuration of planets“ (În 1928 și 1929 – deci cu mai mulți ani înaintea evenimentului!, n.r. – este indicat ca fiecare persoană să fie extrem de precaută cu investițiile și chestiunile financiare și să fie pregătită pentru această configurație planetară periculoasă).