Românii dispensabili, pentru care niciun sacrificiu nu-i prea mare ca să scape guvernanţii de responsabilitatea crizei în care ne afundăm de la o lună la alta, au adus la Parlament ţepele ce n-au ajuns niciodată să fie plantate, cum li se promisese, în Piaţa Universităţii, pentru a ilustra versiunea lor de remaniere a guvernului.

Deranj la Bruxelles

Situaţia din România a devenit o miză pentru politicienii europeni. După ce Jerzy Buzek, preşedintele PE, a omagiat guvernul Boc în ziua depunerii moţiunii, şeful socialiştilor europeni, Poul Rasmussen, acuză demonizarea opoziţiei, blocarea Curţii Constituţionale, intimidarea bugetarilor: „Am fost martorii unui atac grav la adresa sistemului democratic şi bunăstării României. După ce a pus toată povara crizei pe umerii angajaţilor de la stat, pe copii şi pensionari, domnul Băsescu, preşedintele României, pare acum calat pe reducerea libertăţilor civile, inclusiv a dreptului legitim de a protesta. România merită mai mult.“

BNR iese la rampă

După ce pe piaţa talk-show-­urilor au început să circule ipoteze privind folosirea rezervei BNR pentru acoperirea deficitului bugetar şi tăierea a 25% din salariile subordonaţilor săi, guvernatorul Isărescu a coborât din turnul său de fildeş ca să avertizeze că dezbaterea problemelor economice este excesiv vulgarizată şi că este momentul ca economiştii să vorbească. În sfârşit! Iar primul la cuvânt, consilierul Lucian Croitoru, a precizat că durata recomandabilă pentru curba de sacrificiu este de 18-24 de luni. Oups!

La mâna statului

Politicile guvernamentale de stimulare a economiei trebuie să fie principalul motor de relansare a economiei, susţin 34% dintre directorii executivi chestionaţi de Deloitte, în timp ce 15% mizează pe stimulentele fiscale. Un rol secund, dar important, în procesul ieşirii din recesiune îl joacă investiţiile străine directe şi, respectiv, politicile UE, inclusiv reglementările recente, fiecare cotată cu 18% în evaluările managerilor.

Open source

216-53196-02_neeliekroes_24_comisiaeuropeanamica.jpgComisia Europeană va demara un program de consiliere a statelor membre pentru folosirea softurilor open source, distribuite gratuit. Iniţiativa este menită să ajute guvernele europene să diminueze cheltuielile publice. Utilizarea softurilor contra cost „este o risipă de bani publici, pe care majoritatea administraţiilor nu şi-o mai permit“, apreciază Neelie Kroes, comisar european pentru agenda media şi vicepreşedinte al CE. Comisar pentru concurenţă într-un mandat anterior, Neelie Kroes s-a aflat la originea mai multor investigaţii care au vizat compania Microsoft.

Trei din zece

Aproape o treime dintre orăşeni vor renunţa la vacanţă în acest an, în primul rând vârstnicii, cei fără ocupaţie, cei cu venituri mici sau cărora le-au fost reduse salariile, relevă un studiu al 360insight. La polul opus, 36% din respondenţi, oameni cu venituri mai ridicate şi constante, îndeosebi tineri, nu-şi vor ajusta bugetele de vacanţă. Nivelul veniturilor s-a redus în 2009 pentru 37% din eşantionul cercetat, a crescut pentru 9%, iar pentru aproape jumătate a rămas la acelaşi nivel. O treime sunt optimişti şi se aşteaptă ca leafa să le crească într-o perioadă de 6-24 de luni.

DECLARAȚIA SĂPTĂMÂNII

216-53197-02_mugurisarescu_24_evzdeclaratie.jpgCred că tema datoriei externe trebuie să fie adâncită. Am împrumutat aceşti bani, dar de unde îi vom da înapoi?
Mugur Isărescu,  guvernatorul BNR

216-53198-02_calorifer_24_cfotograma.jpg300 de lei vor plăti bucureştenii pentru o gigacalorie la iarnă, faţă de 119 lei acum. Vor primi subvenţii individuale diferenţiate cei cu venituri lunare de sub 3.000 de lei.