În acest context, medicul Beatrice Mahler, managerul Institutulu ”Marius Nasta” din Capitală a precizat că spitalele de pneumoftiziologie au înregistrat o scădere cu peste o treime a numărului de cazuri diagnosticate de tuberculoză. Deși la prima vedere acestă scădere poate însemna un lucru bun, medicul trage un semnal de alarmă și precizează că oamenilor le-a fost frică de mersul la medic. Această frică, spune Beatrice Mahler, a fost provocată de contextul pandemic actual.

„Această scădere de 35% pe care o vedem acum în datele statistice – o scădere de 35% la cazurilor diagnosticate este una importantă şi dacă am fi într-un an care nu ar însemna pandemie ar fi un lucru peste aşteptările tuturor. Această scădere de 35% înseamnă pacienţi mai puţini în spitalele de pneumoftiziologie din România, înseamnă pacienţi mai puţin în dispensarele TB şi nu pentru că noi, pneumologii, nu am fost acolo şi nu suntem în continuare la locurile noastre, ci pentru că frica a paralizat tendinţa pacientului de a se adresa atunci când are o problemă respiratorie medicului pneumolog”, a declarat miercuri dr. Beatrice Mahler, potrivit Agerpres.

Programul a avut parte de greutăți în 2020

Din cauza pandemiei de coronavirus, programul de screening a întâmpinat dificultăți. În primul rând a fost suspendat pe perioada stării de urgență iar în al doilea rând oamenii nu s-au mai prezentat de frică să nu fie diagnosticați cu COVID-19.

„Avem o reducere a numărului de pacienţi diagnosticaţi, în condiţiile în care România, prin Institutul de Pneumoftiziologie ‘Marius Nasta’, a derulat un program de screening în care depistarea cazurilor de tuberculoză s-a dus către pacient, către grupurile vulnerabile, şi anume în zone rurale, pacienţi fără adăpost şi persoane utilizatoare de droguri. În tot anul 2020, şi proiectul nostru de screening a avut dificultăţile lui, pentru că perioada de stare de urgenţă a însemnat suspendarea proiectului, pentru că după starea de urgenţă, când am reluat proiectul, intenţia noastră de a face screening TB a fost suprapusă cu frica de diagnostic a infecţiei cu SARS-COV-2, astfel că unele din echipele de screening au fost alungate din localităţile unde trebuiau să îşi facă screeningul, în alte localităţi oamenii au refuzat să vină la screening pentru că teama de izoletă şi de a pune diagnostic de COVID era mai mare decât ideea că vor beneficia de un consult şi de o investigaţie gratuită”, a explicat medicul.

Tuberculoza poate provoca o ”epidemie silențioasă”

Secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătății, Andreea Moldovan, a atras atenția asupra acestei probleme și a explicat că epidemia „silenţioasă” de tuberculoză este una dintre „cele mai de temut epidemii”, ea afectând de cele mai multe ori persoane vulnerabile din punct de vedere al stării de sănătate sau al condiţiilor socio-economice din care provin, astfel încât accesul la diagnostic şi la tratament poate să fie de multe ori dificil sau întrerupt.

„Aceste statistici triste – cum că suntem pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul cazurilor de tuberculoză activă. Din păcate, suntem pe un loc mai mult decât fruntaş în ceea ce priveşte numărul de cazuri de tuberculoză la copii. De asemenea, suntem pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte numărul cazurilor la pacienţi şi cu alte afecţiuni cronice. (…) Sunt proiecte în derulare care din fericire încep să funcţioneze şi îşi arată efectele benefice atât în ceea ce priveşte screeningul pacienţilor, cât şi în ceea ce priveşte terapia acestora”, a spus aceasta.

Tuberculoza, o problemă marcantă de sănătate în România

Despre această problemă a vorbit și conf.dr. Florentina Furtunescu de la Institutul Național de Sănătate Publică. Ea spune că TBC-ul este o boală potențial prevenibilă și tratabilă.

”Tuberculoza este o boală potenţial prevenibilă şi tratabilă. (…) Este o tradiţie împovărătoare pe care specialiştii şi Ministerul Sănătăţii se străduiesc să o diminueze pe cât posibil şi în fiecare an s-a reuşit într-o măsură remarcabilă acest lucru, dar nu trebuie să uităm că tuberculoza rămâne o problemă marcantă de sănătate publică în România. Pandemia de COVID a influenţat substanţial accesul la servicii medicale pentru diagnosticul şi tratamentul tuberculozei. Acest lucru s-a realizat nu din cauza specialiştilor sau a sistemului de sănătate, care a menţinut porţile deschise, ci din cauza barierelor sociale, emoţionale, a fricii de a veni la servicii medicale”, a susţinut Furtunescu.

Conf. dr. Florentina Furtunescu a mai precizat că România lucrează la o nouă strategie pentru controlul tuberculozei și că aceasta va dura până în 2030. Ea mai spune că noua strategie a fost elaborată în cadrul proiectului “Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”.

”Strategia este un document care a fost elaborat cu sprijinul experţilor din OMS şi al experţilor naţionali. Sperăm să intre în vigoare cât de curând anul acesta, să înceapă să îşi producă gradual efectele”, a mai spus reprezentanta INSP.