Băncile locale au fost puternic lovite de introducerea unei taxe pe proiturile suplimentare obținute din dobânzile mai mare decât un anumit nivel și, în același timp, și de un pachet de legi care reglementează darea în plată și plafonează nivelul dobânzilor.

” Aspectele menționate mai sus vor contribui la creștere semnificativă a costurilor de finanțare pentru stat, în primul rând pentru că băncile și fondurile de pensii nu vor mai avea aceeași cerere ridicată pentru titlurile de stat, cum a fost cazul în ultimele 12 luni, când din creșterea nevoilor nete de finanțare pe piața locală de circa 12,5 miliarde lei, băncile și fondurile de pensii au acoperit circa 9 miliarde lei, respectiv 72%. În cazul în care aversiunea față de risc de pe piețele globale ar crește semnificativ (mai ales în contextul continuării întăririi politicii monetare în SUA), costul de finanțare pe scadențele medii-lungi ar putea ajunge la peste 6%, caz în care statul se va confruntă cu efectul de bulgăre de zăpadă la nivelul datoriei publice (cum s-a întâmplat și în 2008-2009), putând chiar conduce la necesitatea unui acord de finanțare internațională.„, avertizează cele mai mari bănci din România. 



Mesajul este semnat de economiștii șefi:  Horia Braun Erdei, din partea BCR,  Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania, Florian Libocor, de la BRD, Dan Bucșa de la Unicredit și Nicolae Covrig de la Raiffeisen România.

“ Măsurile anunțate recent de Ministrul Finanțelor, în coroborare cu legile adoptate în Parlament cu privire la piața creditului reprezintă o intervenție de natură să modifice semnificativ parametri de funcționare a piețelor financiare din România, contribuind la intensificarea percepției negative a investitorilor față de riscul asociat plasamentelor în România, cu impact nefavorabil asupra climatului investițional pe termen mediu și consecințe în sfera proceselor de dezvoltare și convergență economică europeană. În contextul deficitului de cont curent deja ridicat, reducerea fluxurilor de investiții în România va dezechilibra balanța de plăți și raportul cerere/ofertă pe piața valutară, creând presiune pe cursul leului.”, au transmis aceștia.

 

Menționăm că băncile locale sunt cel mai important creditor al statului român. Săptămânal, Ministerul Finanțelor Publice atrage sume semnificative de pe piața locală.

Iată principalele riscuri identificate de economiștii băncilor.

 

Introducerea taxelor sectoriale, reconfigurarea radicală a sistemului de pensii private și modificarea parametrilor pieței de creditare s-au făcut fără consultare publică și pregătire amănunțită

 –         Măsurile afectează percepția investitorilor față de România

 –         Măsurile vor duce la creșterea costurilor de finanțare ale populației, companiilor și statului –         Crește riscul deprecierii monedei naționale

 –         Măsurile vor duce la creșterea ratei inflației și la erodarea puterii de cumpărare a populației

 –         Experiența altor țări care au introdus taxa pe activele bancare arată că  volumul creditării ar urma să scadă

 –         Creșterea costurilor de finanțare și aversiunea față de risc sporită pot afecta investițiile companiilor

–         Creșterea economică e foarte probabil să fie mai redusă decât estimează guvernul. La efectele negative ale măsurilor avute în vedere se adăugă și încetinirea creșterii economice la nivel global

–         Măsurile vor afecta competitivitatea României comparativ cu țările din jurul nostru –         Sunt posibile dificultăți suplimentare în menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB

 

 

Te-ar putea interesa și: