Persoanele seropozitive vor putea de acum înainte să se înroleze în armată, a anunțat luni, la France 2, ministrul forțelor armate, Sébastien Lecornu.

Decretul, propus de ministrul de interne Gérald Darmanin, „va fi publicat în zilele următoare” și se va aplica „jandarmeriei, pompierilor din Paris și Marsilia, precum și tuturor forțelor armate”, a precizat Sébastien Lecornu, citat de Le Figaro.

Într-un interviu acordat postului public France 2, ministrul francez a precizat că vor fi revizuite criteriile de acceptare prin noi norme care vor fi publicate în zilele următoare.

„În principiu, a fi infectat cu virusul HIV nu va mai fi un criteriu de discriminare”, a promis Sébastien Lecornu, făcând referire la restricţia care în Franţa este în vigoare din anii ’80.

Anunţul său coincide cu sărbătorirea în Franţa a Zilei Victoriei, ce marchează victoria blocului aliaţilor asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial.

Interdicție ridicată în Poliția franceză

La sfârșitul lunii noiembrie 2022, această discriminare la angajarea persoanelor seropozitive, virusul care provoacă SIDA, fusese deja ridicată pentru polițiști.

Guvernul abrogase prin decret aplicarea Sigycop, un sistem de evaluare a aptitudinilor fizice utilizat în mai multe locuri de muncă din administrația publică. Atunci când era aplicat cu strictețe, această evaluare clasifica persoanele seropozitive ca fiind inapte.

Până în prezent, Ministerul Forțelor Armate, al cărui serviciu de sănătate reglementează recrutarea jandarmilor și pompierilor militari, refuzase întotdeauna să modifice Sigycop.

Cele mai recente studii științifice au arătat că persoanele seropozitive care primesc tratament antiretroviral au o încărcătură virală nedetectabilă și nu transmit HIV.

Ce este HIV

HIV, prescurtarea în limba engleză a Human Immunodeficiency Virus (virusul imunodeficienței umane), reprezintă două specii de Lentivirus din subgrupul retrovirusurilor, HIV-1 și HIV-2, care cauzează la om sindromul imunodeficienței dobândite, SIDA. Acesta nu poate fi îndepărtat complet din organism pentru că acest tip de virusuri are capacitatea de a-și înscrie codul în codul genetic al celulei gazdă. O infectare cu HIV duce după o perioadă lungă de incubare, de ani, chiar zeci de ani, la declanșarea bolii SIDA.

Virusurile HIV se împart în grupa HIV-1 in tipurile M,N și O. Virușii din subtipul M sunt cei mai raspanditi în lume si contin doua subtipuri denumite A și B.

Tipul B este cel mai răspândit în Europa de vest și America de Nord. Grupa HIV-2 se împarte la rândul său in subtipurile A și B, fiind prezentă mai mult în Africa de vest, dar se răspandește si în Europa pentru că 15% din persoanele nou infectate în Portugalia în 2005 au fost infectate cu acest virus HIV-2.

În ultimii ani se constată însă și răspândirea celelaltor subtipuri. Franța și Benelux înregistrează 30-50% din cazurile noi diagnosticate cu alte tipuri decât HIV-1-M subtip B. HIV-1 și HIV-2 se aseamănă din punct de vedere a evoluției și simptomelor clinice a infecției.

Ambele virsuri au aceeași prezentare sub microscopul electronic, dar se deosebesc prin greutatea moleculară a proteinelor și ordinea genelor.