Statul român se află în prezent în situația în care doi oameni de afaceri pun sechestru pe activele sale cele mai valoroase, încercând să recupereze un prejudiciu pe care ei îl consideră justificat.

Frații Micula au câștigat procesul împotriva statului român, care le datorează nu mai puțin de 395 de milioane euro, conform deciziei Tribunalului Uniunii Europene, din această vară. Decizia prevedea inițial că suma de recuperat de cei doi oameni de faceri este de 85,5 milioane de euro, dar diferența până la 395 milioane este reprezentată de dobânzi și penalități.

Sechestru pe activele statului

În consecință, Ioan și Viorel Micula au încercat să pună sechestru, în noimbrie 2019, pe acțiunile unor societăți precum Nuclearelectrica și Conpet Ploiești. Momentan, executarea efectivă este blocată, întrucât Ministerul de Finanțe a făcut cerere de suspendare a executării și cerere de suspendare provizorie a executării. Iar instanța a decis, în 26 noiembrie, suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare a executării.

Mai mult decât atât, Romatsa, regia care coordonează zborurile aeriene din România, are conturile blocate în procesul cu frații Ioan și Viorel Micula, după ce aceștia au câștigat disputa internațională contra României.

Disputa fraților Micula cu statul român durează însă de mulți ani. Oamenii de afaceri au dat statul în judecată pentru banii pe care consideră că trebuie să îi primească în urma investiţiilor făcute în 2003 în societatea European Drinks.

Cetățeni suedezi

Astfel,  fraţii Micula au demarat, în anii ’90, investiţii în regiunea Ştei-Nucet, zonă declarată defavorizată, primind în schimb ajutoare de stat. Ulterior, după ce Consiliul Concurenţei a constatat că aceste facilităţi au afectat competiţia pe piaţa liberă, iar statul român le-a anulat, fraţii Micula s-au adresat Curţii de Arbitraj a Băncii Mondiale.

Speţa priveşte un şir de procese în care statul român a fost acţionat în instanţe internaţionale de către de cei doi, care dețin și cetățenia suedeză, precum şi societăţile European Food S.A., Starmill S.R.L., Multipack S.R.L., pe care le dețin, împotriva României, în temeiul Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Regatul Suediei.

Ani de procese

Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice. Fraţii Ioan şi Viorel Micula au susţinut că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi România.

Prin semnarea acestui acord bilateral, România s-a angajat să protejeze investiţiile suedeze făcute pe teritoriul statului român şi, în acest context, să creeze şi să menţină condiţiile favorabile pentru investiţiile efectuate de investitorii suedezi, precum şi să protejeze pe teritoriul său aceste investiţii.

În decembrie 2013, fraţii Micula au obţinut o sentinţă favorabilă la ICSID, care a decis că statul român trebuie să le plătească circa 376 de milioane de lei (84 de milioane de euro, la cursul actual), la care se adaugă penalităţi.

Instituțiile europene nu sunt coerente

Comisia Europeană a informat însă autorităţile române, la 31 ianuarie 2014, că orice plată de despăgubiri ar constitui un nou ajutor de stat şi trebuie comunicată Comisiei. Ulterior,  Victor și Ioan Micula au avut de câștig de cauză la Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington în acțiunea îndreptată statului român în ceea ce privește recunoașterea și punerea în executare a unei decizii din a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia.

Răsturnare de situație, însă. În vara acestui an, Tribunalul UE a anulat decizia Comisiei Europene din 2015 privind recuperarea de către România a unor despăgubiri date fraţilor Micula. Decizia Tribunalului nu este definitivă, urmând să ajungă în a doua instanţă, la Curtea Europeană de Justiţie.

Spectrul falimentului

Între timp, oamenii de faceri bihoreni au pus ochii, de-a lungul anilor, pe numeroase companii de stat sau la care statul mai deține acțiuni, din sechestrul cărora au pretins să își recupereze banii. Astfel, în decembrie 2014, fraţii Ioan şi Viorel Micula au instituit sechestru şi pe acţiunile statului la Petrom. Printre terţii popriţi s-au numărat SC OMV Petrom, Apa Nova, British American Tabacco, CN Loteria Romana, Coca Cola HBC, Electrica Furnizare SA, Enel, GDF Suez Energy Romania, Hidroelectrica, Metro Cash&Carry, Kaufland România SCS, Auchan, Lukoil, Romgaz.

Situația este atât de gravă pentru statul român, încât s-a discutat, la nivel guvernamental, inclusiv posibilitatea ca România să intre în faliment, ţinând cont de consecinţele ce curg din hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 privind litigiul fraţilor Ioan şi Viorel Micula şi companiilor acestora cu statul român.

Născuți în Bihor

Ioan și Viorel Micula, sunt doi frați gemeni, oameni de afaceri din România care s-au născut în satul Cucuceni, comuna Rieni, județul Bihor. Ei sunt proprietarii grupului European Drinks, European Food, Scandic Distilleries și Transilvania General Import Export. Printre brandurile recunoscute ale grupului se numără Izvorul Minunilor, Frutti Fresh, Adria, Naty, Rollo, Olla, Viva și Bürger.

Activitatea grupului alimentar nu se oprește la granițele României. Există investiții majore în Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Spania și Italia. Grupul a exportat în peste 22 de țări, inclusiv în Japonia și China. Poate cel mai cunoscut brand pe care cei doi frați îl dețin este reprezentat de apa minerală Izvorul Minunilor, apă minerală mediu-carbonatată.

O avere uriașă

Cei doi dețin 2,2 milioane metri pătrați de terenuri în toată țara, și multe hoteluri, atât la mare, cât și la munte, printre care se numără hotel Unirea, hotel Patria, hotel Național din stațiunea Mamaia, hotel Banat, hotel Romanța, hotel Slatina, hotel Caraiman sau hotel Prahova din stațiunile Neptun-Olimp și un hotel la Stâna de Vale. Celelalte investiții în zona imobiliară sunt ținute în secret, unul din motive fiind faptul că de mult timp sunt implicați disputa cu statul român.

Pe lângă investițiile în domeniul hotelier și cel imobiliar, cei doi dețin trustul de presă Centrul Național Media, în structura căruia se află posturile Național TV, Favorit TV, N24, Național FM și ziarul Realitatea Românească.

În cadrul firmelor pe care le dețin cei doi oameni de afaceri  lucrează peste 6.000 de angajaţi. Cea mai mare companie din grup este Transilvania General Import Export, cu 2.300 angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 165 milioane euro în 2016. Dacă în 2010, averea celor doi magnaţi era estimată la 580 – 620 milioane euro, în 2018, gemenii bihoreni au scăzut la 180 milioane euro.


Te-ar putea interesa și: