Intitulată „Apocalipsis cum figuris”, expoziția propune o incursiune intensă, lipsită de ornamente conceptuale, în pictura ca trăire. Titlul, așa cum mărturisește Valentin Scărlătescu, nu îi aparține:
„Inițiativa a fost a domnului Călin Dan, directorul muzeului… ce a văzut l-a inspirat să găsească acest titlu. Eu n-am avut niciun titlu. N-am vrut să transmit nimic programat.”
Pictura fără viziuni teoretice: între materie și impresie
Lucrările sale, departe de a urma un fir tematic sau o construcție teoretică, sunt rezultatul unei relații directe cu materia și cu impresia:
„Sunt făcute în cadrul unei trăiri simple, directe și atât, fără viziuni prea multe.”
Fără să caute să explice sau să codifice, Valentin Scarlatescu își lasă pictura să vorbească singură, cu o sinceritate care o face cu atât mai relevantă într-o lume artistică uneori sufocată de supraconceptualizare.
Pe lângă picturile de mari dimensiuni, expoziția include și câteva structuri sculpturale discrete, inspirate de arhitectura bisericilor și castelelor în care a lucrat în Franța, ca restaurator:
„Am pus cărămidă peste cărămidă, micuță, și am făcut mici arhitecturi, mici incinte… sunt acolo, o să le vedeți.”
Exilul interior și distanța de grupul Prolog
Valentin Scarlatescu este unul dintre acei artiști care nu și-au clădit un discurs, ci o viață în jurul picturii. Plecat din România într-o perioadă complicată, Valentin Scarlatescu a fost nevoit să lase în urmă nu doar locuri, ci și oameni și legături artistice importante.
Înainte de stabilirea în Franța, expunea cu grupul Prolog, alături de nume precum Horea Paștina, Constantin Flondor sau Ion Grigorescu. Însă odată ajuns în Franța, supraviețuirea și adaptarea la un mediu cultural nou au devenit priorități.
„Lucrurile au fost foarte dificile acolo”, mărturisește cu onestitate. „A trebuit să asum dificultățile de acolo și să uit grupul. Nu mai aveam timp de așa ceva. Nici prin cap nu-ți trece să te mai gândești la activități culturale din România.”
Anii au trecut, iar distanța nu a fost doar geografică, ci și emoțională.
Lucrând ca restaurator, și-a găsit un loc, în mijlocul unei culturi care l-a forțat să renunțe la orice orgoliu:
„Când vii din România, vii cu un anumit orgoliu, spunând că ești român, că ești teribil. Nu e așa. Acolo îți dai seama că lucrurile sunt complet diferite… Te afli într-un teritoriu cultural imens care trebuie să te facă să fii umil.”
Întoarcerea simbolică în Prolog
Această experiență l-a modelat profund, fără a-i estompa rădăcinile. Și totuși, o punte cu grupul Prolog, din care a făcut parte s-a reconstruit, prin prietenia păstrată cu Paul Gherasim.
„Când veneam în țară, îl vizitam des. Într-una dintre ultimele vizite, mi-a spus: ‘Valentin, mai arată-mi ce faci.’ I-am adus o mică lucrare pe lemn, făcută în Franța, și a rămas uimit. Le-a spus celorlalți, în taină: ‘Valentin trebuie să revină în grupare neapărat.’ ”
Reîntoarcerea simbolică în Prolog n-a fost una planificată, ci firească, o confirmare a faptului că unele legături nu se rup niciodată cu adevărat, chiar dacă sunt suspendate în timp.
Fără etichete: între influențe și libertate
Despre încadrarea într-un curent artistic, refuză orice etichetă: „Alții spun despre mine. Când eram mai tânăr, spuneau expresionist german. Acum habar n-am.”
Când vine vorba de influențe, le recunoaște firesc, fără emfază: Goya, Matias Grünewald, și câțiva contemporani. Dar nici aici nu caută certitudini.
Ce rămâne, în cele din urmă, dintr-un astfel de dialog cu un artist care nu caută definiții? O seninătate asumată și o liniște profundă. Cuvintele de final, poate cele mai revelatoare ale interviului, nu sunt despre succes sau recunoaștere, ci despre lupta interioară a creatorului:
„Mă simt frustrat de faptul că nu pot să fac mai bine și mai mult. Este singura problemă. Și o am și eu, din păcate.”
Detalii despre expoziție
Expoziția „Apocalipsis cum figuris” de Valentin Scărlătescu poate fi vizitată la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) din București, în perioada 14 mai – 12 octombrie 2025, la etajele 3 și 4 ale muzeului.
Curatorul expoziției este Călin Dan, cu asistența lui Alexandru Oberländer-Târnoveanu. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Galeria Romană.
