Construcțiile rezidențiale au început să prindă elan în ultimii ani, odată ce economia românească a revenit pe creștere, culminând anul trecut cu un avans al Produsului Intern Brut de 6,9%. De altfel, 2017 a fost al treilea cel mai bun an de după Revoluție din perspectiva construcției de noi case și apartamente, cu 53.347 de locuințe date în folosință, arată informațiile publicate de Institutul Național de Statistică. Vârful a fost atins în 2008 și 2009, când pe piață erau finalizate 67.255, respectiv 62.520 de locuințe.

Mediul rural vs. mediul urban

Cele mai multe locuințe – aproape 257.000 – au fost dezvoltate în ultimul deceniu (2008-2017) în mediul rural, în timp ce în zonele urbane au fost dezvoltate 252.500 de noi case și apartamente. Totuși, tendința înregistrată aproape fără excepție după 1990, când cele mai multe construcții rezidențiale se realizau în mediul rural, a început să se inverseze în ultimii ani. Astfel, în 2017, peste 29.300 de locuințe au fost date în folosință în centrele urbane, față de 24.000 în zonele rurale.

Județele cu cele mai multe noi locuințe

Totodată, aproape 17% din locuințele noi livrate în ultimii zece ani, adică 85.618 de unități, au fost construite în București și în Ilfov, în topul zonelor cu activitate rezidențială intensă în ultimul deceniu urmând județele Cluj (43.093 de locuințe), Constanța (31.651 locuințe) și Suceava (28.039 locuințe). La polul opus, județele unde s-a construit cel mai puțin sunt Caraș-Severin (1.979), Teleorman (2.183) și Tulcea (2.253).

Tipuri de locuințe construite: 2008 vs. 2017

Anul trecut, de exemplu, locuințele cu două camere s-au aflat în topul livrărilor de construcții rezidențiale, aproape una din trei locuințe încadrându-se în acest tipar. Pe următoarele poziții s-au plasat unitățile cu trei camere (26,5%) și cele cu patru camere (19,7%). Nu mai departe de anul 2008, cele mai multe construcții livrate pe plan local aveau trei camere (25,1%), fiind urmate de cele cu două camere (24,8%) și de cele cu cel puțin cinci camere (22,1%).

 

Pe de altă parte, în decursul ultimilor zece ani a scăzut și interesul pieței de construcții rezidențiale noi pentru locuințe cu o singură cameră (garsoniere). Dacă în 2008 aproape 8% din unitățile finalizate erau monocamerale, ponderea a scăzut la doar 5% anul trecut. O tendință similară a fost înregistrată și pe segmentul de locuințe cu cel puțin cinci camere, care reprezentau în urmă cu un deceniu peste 22% din livrările de locuințe, față de 17,7% în 2017.

Totuși, în ansamblu, locuințele cu două și trei camere au fost de departe „vedetele” ultimilor zece ani, având în vedere că acestea au reprezentat aproape jumătate (245.100) din totalul de peste 500.000 de unități livrate în perioada 2008-2017.

Orientarea către locuințe cu mai puține camere s-a reflectat și în evoluția suprafeței medii a caselor și apartamentelor care au fost dezvoltate în România ultimului deceniu. În 2008, de exemplu, suprafața locuibilă medie a unei locuințe noi ajungea la aproape 70 de metri pătrați, iar anul trecut indicatorul a scăzut la 65,8 metri pătrați.

Peste nouă milioane de locuințe în 2018

Stocul total de locuințe s-a ridicat la finalul anului trecut la aproape 8.977.000 de unități, iar în primul trimestru al acestui an alte aproape 10.300 de locuințe au fost date în folosință, în creștere cu 1,8% față de primele trei luni din 2017. Dacă ritmul de dezvoltare imobiliară se va menține pe parcursul întregului an, 2018 are toate șansele să devină anul în care România va depăși pentru prima oară pragul de nouă milioane de locuințe. Nevoia de noi case și apartamente este însă în continuare ridicată, mai ales că stocul locativ al României este destul de învechit, iar după 1990 până la sfârșitul primului trimestru al acestui an, doar 1,1 milioane de unități noi au fost construite.