Mai precis, Serbia, o țară care nu este recomandată pentru investiții de către agențiile de rating (non investment grade) a ajuns să se împrumute mai ușor decât România, iar țara noastră a ajuns să se împrumute pe piețe la randamente asemănătoare Serbiei, această țară săracă, vecină României.

Mai mult, nici nu ne putem compara cu ungurii sau cu polonezii, ale căror situații financiare sunt stabile. Acest lucru se vede clar în felul în care evoluează randamentele obligațiunilor la 10 ani, prezentate de către Dragoş Manolescu, director general adjunct al OTP Asset Management, în cadrul unei conferinţe de presă.

Aceste randamente reflectă faptul că România se împrumută tot mai scump și mai greu pe piețe, semn că investitorii nu au încredere în structura bugetului și în capacitatea României de a finanța deficitul, motiv pentru care ne dau bani, dar la dobânzi mai mari.

În graficul de mai sus, randamentele la care se împrumută România pe 10 ani sunt trasate cu roșu, ale Ungariei cu verde închis, iar ale Poloniei, cu verde deschis.

Se vede clar, pe grafic, cum randamentele obligațiunilor la 10 ani ale ungurilor și ale polonezilor au tot scăzut, în timp ce ale României au crescut și continuă să crească.

N-am pus bani deoparte 

Dragoș Manolescu spune că România a avut ani de zile o creștere economică foarte mare, dar nu a avut și excedent bugetar.

Altfel spus, nu am pus bani deoparte. Mai mult, nu numai că nu am pus bani pentru zile negre, dar am și adâncit deficitul și datoria.

Oficialul OTP Asset Management spune că nu facem altceva decât să repetăm situația Greciei, iar dacă modelul de creștere economică bazat pe deficit va continua și în anii următori, România chiar va ajunge în situația Greciei.

UE ar putea declanşa procedura de infringement

Însă, până să ajungem în situația Greciei, nu mai târziu de anul acesta, există o probabilitatea destul de mare ca Uniunea Europeană să declanșeze procedura de infringement pentru deficit excesiv, fapt ce va avea niște consecințe nefericite chiar și pentru românii de rând.

Un deficit mai mare de 3% în 2019 ar putea declanşa procedura de infringement, iar în această situaţie România va trebui să adopte în acest an măsuri de ajutare fiscală, inclusiv majorări de taxe, a declarat Dragoş Manolescu.

„Inflaţia medie în perioada ianuarie – octombrie 2019 a fost de 3,8% însă ajustată cu taxe a fost undeva pe la 3,4%, adică în ţinta BNR de 2,5% plus/minus 1%. Noi ne aşteptăm ca inflaţia să scadă în anul următor, undeva în jurul valorii de 3%. Există nişte riscuri. Riscurile sunt ca inflaţia să fie mai mare de 3% datorită unor ajustări fiscale probabile, pentru că în 2020 cifra magică este 3. Adică vedem o creştere economică în jurul a 3%, vedem o inflaţie de 3% şi un deficit tot în jur de 3%. Teoretic deficitul ar trebui să fie 3%, însă riscul este ca el să fie mai mare de 3%. În luna aprilie vor apărea datele oficiale şi cel mai probabil România va fi singura ţară din UE cu deficit mai mare 3%. În aceste condiţii sunt două variante.

Vom avea infringement sau nu. Aşteptarea mea este că dacă deficitul este de peste 3% şi suntem singurii în această poziţie în Uniunea Europeană: să fie declanşată procedura de infringement. Astfel, România va trebui să adopte nişte măsuri de ajustare fiscală şi aceste măsuri de ajustare fiscală pot include şi creşteri de taxe care se pot vedea pe inflaţie, de unde şi riscul ca inflaţia să fie mai mare de 3% la finalul anului”, a explicat Dragoş Manolescu.


Te-ar putea interesa și: