Constituţia SUA a fost adoptată în 1787 şi în mai mult de două secole a suferit doar 27 de amendamente. În România, Constituţia din 1991 a fost revizuită în 2003 (când i s-au adus 79 de amendamente) şi este în plin proces de schimbare şi anul acesta, fiind votate deja câteva zeci de amendamente la forma adoptată acum un deceniu. Dacă multe modificări sunt pur tehnice şi au legătură mai ales cu mediul politic, unele dintre noile prevederi privesc direct economia.
De exemplu, proiectul ce urmează a fi supus votului popular stipulează că „Dreptul de proprietate, precum și creanțele împotriva statului, sunt garantate. Creanțele împotriva statului au același regim juridic ca şi contribuțiile fiscale“. Cu alte cuvinte, este posibil ca statul să fie obligat prin legea supremă să plătească dobânzi la sumele datorate contribuabililor. Unii businessmeni sunt însă sceptici: „Credeţi că dacă va scrie asta în Constituţie se schimbă ceva? Ne vor plăti tot când şi cât vor ei“, spune Mihai Dinu, proprietarul unei companii de construcţii din Capitală.
Tot cu impact în economie este și articolul conform căruia „la muncă egală sau de valoare egală, femeile au aceeași remunerație cu bărbații“, dar  punerea în practică a unei restricţii care ar afecta libertatea contractuală în relaţiile private de muncă ridică semne de întrebare. De asemenea, este încă în discuție un amendament potrivit căruia „finanțarea partidelor politice prin donații ale societăților comerciale/persoanelor juridice cu scop lucrativ este interzisă“. În ultimii ani, presa a semnalat de nenumărate ori existența unei scheme simple: o firmă contribuie cu bani la campania electorală, iar după alegeri sponsorul obține, ca prin minune, contracte publice exact de la instituțiile conduse de partidul sau candidatul finanțat.
Teoretic, adoptarea acestui amendament ar putea schimba în mod radical atât sistemul de finanțare a partidelor, cât pe cel de achiziții publice. Nu neapărat în bine: oamenii de afaceri ar putea să efectueze donațiile ca persoane fizice ori prin intermediul unor ONG-uri sau, mai grav, ar putea crește ponderea sponsorizărilor „la negru“. Petre Roman, membru în Comisia de revizuire din partea PNL, susține că există, în momentul de față, o dezbatere foarte serioasă în mai multe state europene privind interzicerea finanțărilor din partea mediului de business. „Adoptând acest text, ne situăm în avangarda politicii europene“, crede el.
Nici industria media nu a scăpat atenției celor care se ocupă de noua Constituție. Astfel, „mijloacele de comunicare în masă au obligația de a declara public sursele finanțării și structura acționariatului“. În același timp, instituțiile mass-media vor răspunde civil în anumite cazuri pentru informațiile difuzate.
Cadouri otrăvite

În legea fundamentală se va mai stipula că „Părțile unui litigiu pot decide soluționarea acestuia prin arbitraj/mediere. Excepțiile de la acest principiu pot fi stabilite numai prin lege organică“ (prevederea este văzută de unii drept rezultatul lobby-ului mediatorilor). Dar și că reținerea în cazul unei investigații penale poate dura 48 de ore (decizia trebuie însă imediat confirmată de un judecător).
Nu în ultimul rând, a apărut în Constituție obligația, pentru orice persoană, instituție, companie sau ONG de a apărea (direct sau prin reprezentant) în fața unei comisii parlamentare în cazul în care i se cere acest lucru. Unii cred că această prevedere este special introdusă pentru a le oferi senatorilor și deputaților posibilitatea de a-i „trage de urechi“ pe magistrați, ipoteză negată de inițiatori: „Nu e cu țintă directă către procurori, dimpotrivă, e un principiu democratic.“
Câteva noi prevederi constituțio­nale vor avea un impact greu de prevăzut și asupra bugetului. De exemplu, cea potrivit căreia „Statul răspunde patrimonial pentru prejudicii cauzate de erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii, inclusiv în ceea ce privește răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau neglijență. Statul exercită dreptul de regres în condițiile legii.“ Amendamentul nu a fost privit cu ochi buni de deputatul Varujan Pambuccian: „Răspunderea statului înseamnă să acoperim din impozite tâmpeniile altora.“ Nu e clar, totodată, de ce doar magistraţii vor fi responsabili pentru malpraxis, şi nu şi alte categorii de angajaţi publici.
Menționarea în Constituție a burselor sociale pentru copiii și tinerii proveniți din familii defavorizate, precum și a celor de merit ar putea reprezenta, de asemenea, o viitoare problemă pentru bugetul educației.
Regiuni constituționale

Și pe plan administrativ Comisia de revizuire a adoptat o serie de schimbări importante. Printre ele, faptul că România este împărțită în comune, orașe, județe și regiuni. Județele vor fi conduse în continuare de consilii județene și președinții acestora, în timp ce regiunile vor fi conduse de consiliile regionale și de președinții acestora. Cu alte cuvinte, se anunţă o structură administrativă cu încă un nivel.
Atribuțiile președintelui au fost și ele modificate. Astfel, acesta va fi obligat, în cazul în care noua Constituție va fi aprobată de electorat, să desemneze drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul partidului sau alianței care a obținut cel mai mare număr de mandate. Președintele va avea, de asemenea, un rol mai puțin important decât până în prezent în relația cu UE: conform unui amendament al PNL, el va reprezenta statul român doar la reuniunile UE având ca temă relațiile externe ale UE, politica de securitate comună și modificări ale tratatelor constitutive ale Uniunii.
De asemenea, președintele nu va mai putea refuza miniștrii propuși în caz de remaniere guvernamentală și nici să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului (atribuție rămasă exclusiv în seama Parlamentului). Nu în ultimul rând, mandatul șefului statului a fost redus la patru ani. Există, totuși, și o prevedere nouă în avantajul stabilității politice: dacă referendumul de demitere a președintelui este valid, dar propunerea de demitere nu a întrunit 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat.
Legile prind viteză

Dacă tot a venit vorba de referendum, conform noii Constituții, pragul de validare a consultărilor populare a fost coborât la 30% din electorat. Referendumul poate fi inițiat de președinte sau de cel puțin 20.000 de cetățeni cu drept de vot pe județ din cel puțin jumătate din județele țării, dar organizarea acestuia trebuie aprobată de Parlament. Procesul de revizuire a atins și legislativul: membrii comisiei au adoptat un amendament al PSD potrivit căruia „Numărul deputaților nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanții minorităților naționale.“ În același timp, s-au redus termenele de dezbatere a proiectelor de lege: pentru cele obișnuite, de la 45 la 30 de zile, iar pentru „coduri și alte legi de complexitate deosebită“, de la 60 la 45 de zile.
Lucrările Comisiei de revizuire continuă și este foarte posibil ca în zilele următoare să apară și alte modificări importante. În plus, dacă până de curând părea o operațiune ternă și cu final așteptat, procedura de schimbare a Constituției s-a însuflețit brusc după anunțul președintelui Traian Băsescu privind posibilitatea convocării unui nou referendum privind parlamentul unicameral cu maximum 300 de membri.

Critici

PARTIZANAT Comisia de revizuire a fost acuzată că a adoptat o serie de schimbări ca urmare a intereselor politice ale unora din membri

DETALII Proiectul de revizuire a fost criticat ca fiind prea amănunțit, el conținând prevederi care în mod normal erau apanajul legilor ordinare

REACȚIE Intenția președintelui Băsescu de a convoca un referendum privind un parlament unicameral cu maxi­mum 300 de aleși amenință să compli­ce viața promotorilor revizuirii constituționale

Revizuirea Constituţiei nu s-a încheiat şi există şansa ca Parlamentul să revină la respectarea voinţei poporului sau ca revizuirea să fie respinsă de CCR.
Traian Băsescu, președintele României