Mii de manifestanţi s-au adunat sâmbătă în centrul Erevanului pentru a cere demisia prim-ministrului Nikol Pashinyan, criticat pentru că a acceptat încetarea focului ce consacră victoria Baku după şase săptămâni de război în regiunea separatistă Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, populată majoritar de armeni, relatează France Presse şi EFE.

Aproape 10.000 de oameni s-au adunat la începutul după amiezii în Piaţa Libertăţii din Erevan, iar numărul acestora continua să crească.

Protestul, convocat de Mişcarea pentru Salvarea Patriei (MSP), creat de 16 formaţiuni de opoziţie, este transmis în direct de presa digitală armeană. Este cel mai mare protest al opoziţiei de la începutul mişcării de contestare a prim-ministrului armean.

Acordul de încetare a focului a fost semnat pe 9 noiembrie

Acordul de încetare a focului, semnat între Baku şi Erevan sub patronajul rus la 9 noiembrie, consacră importante câştiguri teritoriale Azerbaidjanului şi este considerat catastrofal de mulţi armeni, care au cerut demisia şefului guvernului.

Armenia s-a angajat să predea trei districte – Lacin (Berdzor), Kalbajar şi Aghdam – care se aflau în afara controlului azer din 1994 şi făceau parte dintr-o zonă tampon în jurul Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă populată în principal de armeni care s-au separat de Azerbaidjan după un război din anii 1990.

Acordul a permis totuşi supravieţuirea republicii autoproclamate şi a prevăzut desfăşurarea a 2.000 de pacificatori ruşi responsabili în special de asigurarea securităţii coridorului Lacin, care a devenit singurul drum ce leagă Nagorno-Karabah de Armenia.

Nikol Pashinyan nu va demisiona

Într-o intervenţie televizată, sâmbătă, Nikol Pashinyan a declarat că nu intenţionează să demisioneze, afirmând că prioritatea guvernului este acum organizarea întoarcerii prizonierilor de război şi a cadavrelor victimelor.

De partea armeană, mai mult de 2.300 de soldaţi şi 50 de civili au murit în timpul ostilităţilor.

Protestele din Franța au luat o întorsătură violentă (FOTO: Reuters)

Mai multe mii de persoane, dintre care multe „veste galbene”, au început să mărşăluiască sâmbătă la Paris împotriva precarităţii şi pentru libertăţi, relatează AFP.

În total, sunt planificate o sută de manifestaţii în toată ţara, menţinând presiunea după ce preşedintele Emmanuel Macron a respins acuzaţiile de derivă autoritară în Franţa.

La Paris prezenţa poliţiei a fost importantă, de teama unor debordări ca sâmbăta trecută, când manifestaţia a fost marcată de ciocniri violente.

Planificată iniţial ca miting sindical împotriva precarităţii, acţiunea de sâmbătă, convocată de un colectiv de sindicate, jurnalişti şi grupuri pentru drepturile omului, reprezintă o unificare a protestelor împotriva violenţei poliţiei şi a proiectului de lege privind securitatea globală, care i-a mobilizat pe apărătorii libertăţilor de câteva săptămâni.

Textul prevede sancţiuni pentru difuzarea de imagini cu poliţişti, jandarmi ori militari aflaţi în timpul unei intervenţii.

Violențe și arestări

Incidente au izbucnit sâmbătă la Paris în timpul protestului pentru libertăţi, în cadrul unei zile naţionale de manifestaţii, după o intervenţie a preşedintelui Emmanuel Macron care a vizat calmarea furiei provocate de violenţa poliţiei şi de un proiect de lege privind securitatea globală.

Au fost incendiate maşini şi baricade şi mai multe ferestre au fost sparte în timpul marşului care a început în nordul Parisului sub supravegherea poliţiei, la o săptămână după o demonstraţie anterioară care s-a încheiat cu ciocniri violente în capitală.

De asemenea, au fost aruncate proiectile asupra poliţiei care a răspuns folosind gaze lacrimogene, relatează AFP. Potrivit Ministerului de Interne, 22 de persoane au fost arestate.

Manifestaţii au avut loc şi la Toulouse (sud-vest), Montpellier (sud), Rennes (vest) şi Strasbourg (est). Unele oraşe se tem de izbucniri violente. La Bordeaux şi Montpellier, prefecţii au interzis orice adunare în centru. La Lyon, demonstraţiile sunt autorizate numai pe malul stâng al Ronului.

Denunțarea violenței poliției

Manifestanţii intenţionează să denunţe violenţa poliţiei după două cazuri de la sfârşitul lunii noiembrie care au provocat un val de şoc în Franţa: agresarea unui producător negru – pentru care au fost acuzaţi 3 ofiţeri de poliţie – şi evacuarea brutală a unei tabere de migranţi la Paris.

„În doi ani am văzut violenţă, este anormal că nu putem filma”, a declarat pentru AFP o protestantă din rândul „vestelor galbenă”, mişcare de contestare socială născută la sfârşitul anului 2018 marcată de demonstraţii regulate timp de peste un an, unele dintre ele foarte violente.

Emmanuel Macron s-a adresat direct tinerilor

Acuzat că a multiplicat măsurile „liberticide”, Emmanuel Macron a dorit să se adreseze direct tinerilor, foarte prezenţi la ultimele demonstraţii, într-un interviu acordat vineri publicaţie online Brut.

”Nu pot lăsa să se spună că reducem libertăţile în Franţa”, a spus preşedintele. ”Aceasta este o mare minciună. Nu suntem Ungaria sau Turcia”.

Şeful statului francez a chemat la calm, denunţând atât violenţele anumitor poliţişti, cât şi pe cele comise împotriva forţelor de ordine.

Protestul de sâmbătă are loc la câteva zile după ce guvernul francez a declarat că va revizui controversatul articol 24 din proiectul de lege privind securitatea globală, ceea ce ar limita dreptul de a înregistra video reprezentanţi ai poliţiei.

Activiştii cer ca acest pasaj să fie şters complet. Proiectul de lege include, de asemenea, o serie de alte măsuri controversate, cum ar fi extinderea supravegherii video de către poliţie în timpul demonstraţiilor şi cu ajutorul dronelor.

Guvernul spune că legislaţia propusă va proteja mai bine poliţia. Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat vineri că va înfiinţa o platformă online la începutul anului viitor pe care oamenii pot raporta discriminarea, de exemplu de către poliţie. Unele sindicate ale poliţiei au criticat cu tărie aceste planuri, scrie DPA.

Proteste în Germania

Câteva sute de oameni au protestat împotriva creşterii cheltuielilor militare în Germania, formând sâmbătă un lanţ uman în cartierul guvernamental din Berlin, informează DPA.

Organizatorii au declarat că lanţul uman de 500 de persoane a ajuns de la cancelaria Angelei Merkel la Bundestag, clădirea parlamentului. Poliţia a declarat că la protest au participat 350 de persoane.

Sindicate, organizaţii sociale şi de mediu au organizat protestul sub sloganul „Pace, nu armament”.

Şeful asociaţiei sindicale germane (DGB), Reiner Hoffmann, a declarat: „DGB protestează împotriva nebuniei globale a armamentului şi a obiectivului NATO de 2% din PIB pentru apărare.

„Trebuie să rupem spirala acumulării de arme. Armamentul şi violenţa nu rezolvă nicio problemă”, a adăugat Hoffmann.

Parlamentul urmează să discute marţi viitorul buget al Germaniei pentru 2021, care prevede cheltuieli militare mai mari.

Evenimentele din Germania au loc în timp ce preşedintele în exerciţiu al SUA, Donald Trump, şi NATO, presează Berlinul să majoreze cheltuielile de apărare, care scad cu mult sub obiectivul NATO de 2 la sută din Produsul Intern Brut.

Trump a anunţat planuri pentru retragerea parţială a trupelor americane din Germania în iunie, pe fondul unei dispute de lungă durată cu Berlinul asupra cheltuielilor militare, deşi Congresul SUA a luat măsuri pentru a opri acest plan.