Letonia este un popular centru bancar offshore pentru clienţii din fosta Uniune Sovietică, adică din Comunitatea Statelor Independente /CSI/. Potrivit datelor de la începutul acestui an, 51% dintre depozitele din băncile letone aparţineau nerezidenţilor. În Cipru, înainte de prăbuşirea sistemului bancar acest procent era de 37%, remarcă publicaţia germană.
Banca Centrală a Letoniei şi autoritatea letonă pentru supraveghere bancară asigură că sistemul bancar al ţării este unul sănătos. Cu toate acestea, două mari falimente suscită dubii în legătură cu adevărul acestor afirmaţii: în 2008, banca Parex a trecut iniţial parţial în proprietatea statului, fiind declanşată apoi procedura falimentului, iar în 2011 şi-a anunţat incapacitatea de plată banca Latvijas Krajbanka. Colapsul băncii Parex se numără printre factorii care au provocat în Letonia cea mai grea criză financiară şi economică.

După cum precizează Tageszeitung, sectorul bancar al Letoniei se împarte în două. În timp se clienţii interni, atât cei fizici, cât şi cei juridici, sunt deserviţi în primul rând de instituţii de creditare ce aparţin în special unor proprietari scandinavi, peste jumătate dintre băncile letone se specializează în nerezidenţi, în primul rând din ţările CSI.

De exemplu, "SMP-Bank". Principalii acţionari ai acestei bănci sunt Arkadi şi Boris Rotenberg, miliardari în dolari, foşti sparring-parteneri ai lui Vladimir Putin la judo şi buni prieteni ai preşedintelui rus. Încă pe vremea când se numea Multibanka, "SMP-Bank" s-a aflat o perioadă de timp pe lista neagră a Ministerului de Finanţe al SUA, aminteşte cotidianul german.

Clienţii din est sunt atraşi de băncile letone nu neapărat prin dobânzile ridicate la depozite. De exemplu, a şasea ca mărime bancă din Letonia, Rietumu Banka, îşi promovează serviciile prin faptul că orice investitor care îşi deschise un cont de cel puţin 300.000 de euro sau care cumpără în Letonia un teren în valoare de cel puţin 72.000, obţine, potrivit legislaţiei letone, drept de şedere în această ţară timp de 5 ani şi, prin urmare, drept de circulaţie prin toate cele 25 de ţări ale zonei Schengen.
Sursa: Agerpres