Conform raportului, 12% din populaţia României beneficiază de tariful social la energie electrică, însă pe baza datelor aferente a trei zone de distribuţie, se constată că 42% dintre gospodăriile care solicită această facilitate nu îşi dimensionează corect consumul şi depăşesc pragul minim de consum prevăzut de lege, aplicându-li-se în consecinţă, în mod automat, tarife peste nivelul social. 

În acest sens, realizatorii cercetării propun numeroase modificări legislative şi de politici publice, pornind de la prioritizarea elaborării Planului Naţional de Acţiune în cazuri de Sărăcie Energetică, de către o echipă care să implice toţi actorii relevanţi, de la ministere, la furnizori şi ONG-uri, sub coordonarea ANRE. 

Printre recomandări se regăseşte actualizarea indicatorilor de măsurare a sărăciei energetice, precum şi a mecanismelor instituţionale de evidenţă şi control pentru persoanele afectate, dar şi actualizarea reglementărilor privind tariful social, astfel încât consumatorii să fie avertizaţi atunci când depăşesc limita de consum până la care legea permite acordarea acestui tip de tarif. 

În plus, CSD atrage atenţia asupra problemei electrificării celor aproximativ 100.000 de locuinţe în care nu există alimentarea cu energie electrică. 

'Contrar recomandărilor internaţionale, în România indicatorii de măsurare a sărăciei energetice se bazează exclusiv pe măsurarea veniturilor gospodăriilor, nu şi pe ponderea cheltuielilor cu energia în veniturile familiilor, ori pe starea tehnică a locuinţei şi necesarul de căldură. În practică, indicatorii de venit se traduc numai prin ajutoarele de încălzire acordate de Ministerul Muncii (prin agenţiile teritoriale) şi prin tarifele sociale la energie electrică. Legislaţia secundară emisă de Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu prevede alte măsuri, non-financiare, de protecţie. În plus, în pofida dispoziţiilor legale în acest sens, care datează din 2012, Planul Naţional de Acţiune în caz de Sărăcie Energetică nu a fost elaborat (existând contradicţii în lege vizavi de cine ar trebui să îl elaboreze) şi nici criteriile prin care consumatorii pot fi consideraţi vulnerabili, în funcţie de vârstă sau de starea de sănătate', notează sursa citată. 

Studiul de specialitate relevă faptul că peste 50% din cuantumul ajutoarelor de încălzire acoperă achiziţia de lemne, sprijinul pentru încălzirea cu energie electrică având o pondere de doar 2% din total. În plus, 56% din cuantumul ajutoarelor acordate merge către cele mai sărace 20% dintre gospodării. 

'Deşi aproape un sfert din cuantumul ajutoarelor este direcţionat către gospodăriile cele mai sărace, cu un venit de până la 155 de lei/membru de familie, datele arată că aproximativ 70% din gospodăriile cu astfel de venituri nu primesc niciun ajutor. Datele demonstrează că sistemul de acordare a ajutoarelor nu identifică în mod adecvat consumatorii aflaţi în dificultate, iar peste jumătate din gospodăriile care primesc ajutoare se află în pragurile de venit superioare. În plus, această situaţie presupune un efort administrativ disproporţionat de mare pentru gospodăriile cu veniturile mai mari şi care primesc ajutoare mici', se menţionează în document. 

CSD precizează că studiul va continua în perioada aprilie – iunie 2017, cu o cercetare de teren în cel puţin patru comunităţi din România şi cu o prelucrare mai aprofundată a datelor statistice. 

Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) este un think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC), Universitatea 'Babeş-Bolyai' (UBB) din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat. 

Echipa de cercetare a centrului reuneşte cadre didactice şi de cercetare din cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al FSPAC, colaboratori de la alte facultăţi din cadrul UBB, profesori din universităţi partenere din străinătate şi studenţi doctoranzi din cadrul departamentului de Ştiinţe Politice.

AGERPRES

Te-ar putea interesa și: