Aeroporturi-fantomă construite cu fonduri UE
Fonduri europene considerabile au fost cheltuite inutil în multe state membre ale UE pentru extinderea sau construirea de noi aeroporturi de care nu era nevoie, întrucât nivel traficului aerian din unele regiuni nu justifica astfel de investiţii, relatează agenţia EFE, care citează un raport al Curţii Europene de Conturi, comentat duminică de săptămânalul german Der Spiegel.
'S-au construit prea multe aeroporturi şi proiectele în multe cazuri au fost supradimensionate', semnalează autorii raportului ce va fi publicat oficial marţi. O situaţie foarte gravă a fost constatată în Spania, în document fiind menţionate câteva cazuri de astfel de aeroporturi, existând riscul ca, în cazul unora, să se impună închiderea lor dacă bugetele locale nu vor putea suporta cheltuielile impuse de funcţionarea şi întreţinerea acestor instalaţii.
Raportul subliniază că fondurile europene alocate în perioada scursă din anul 2000 pentru construirea sau modernizarea a 500 de aeroporturi europene au fost folosite de multe ori în mod iraţional. Inspectorii europeni au mai constatat că în patru ţări, respectiv Spania, Italia, Grecia şi Estonia, nici măcar nu a existat un plan naţional pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare pe termen lung, astfel că investiţiile s-au efectuat fără vreo coordonare.
Şi agenţia Reuters a semnalat cazul Poloniei, care a cheltuit fonduri europene în valoare de peste 100 milioane de euro pentru a construi cel puţin trei aeroporturi-fantomă în zone unde nu există suficienţi pasageri pentru a justifica aceste investiţii.
Însă astfel de aeroporturi inutile construite cu fonduri europene există în întreg blocul comunitar, iar vina nu aparţine doar politicienilor locali, ci şi politicii europene de alocare a fondurilor fără o supraveghere adecvată, conchide raportul Curţii Europene de Conturi.
Sursa: Agerpres
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





