Acesta a mai precizat că, prin felul în care este construit sistemul de pensii, contribuția la Pilonul I este departe de a fi în beneficiul actualilor și viitorilor pensionari.

“În cadrul Pilonului I (sistemul public de pensii) contributorii, fără a lua în calcul valoarea în timp a banilor, primesc, în medie, mai putin 50% din contribuțiile realizate pe parcursul vieții active. Ca urmare, contributia la Pilonul I este o taxă, nu un beneficiu (asta o dovedește și faptul că sumele contributate sunt proprietatea statului)“, este de părere președintele CFA România.

Adrian Codîrlașu atrage atenția asupra unui fenomen extrem de îngrijorător în toată Europa, pe care Executivul de la București pare că o ignoră. Din cauza trendurilor demografice (spor negativ al populației și migrație) sunt semne mari de întrebare cu privire la sustenabilitatea acestuia chiar pe termen mediu. “Prin urmare, pentru o persoană aparținând generațiilor X (cei născuți în perioada 1966-1976), Y (născuți între 19767-1995, supranumiți Millenials), sau Z (cei născuți în perioada 1995-2012), în planificarea economiilor pentru vârsta pensionării, prudent este ca aceasta să considere Pilonul I (pensia de stat) ca fiind o sursă inexistentă. Probabil, datorită nesustenabilității acestuia, vârsta de pensionare va crește substanțial (această evoluție se observă și la nivel internațional)“, spune președintele CFA.

De altfel, Pilonul II de pensii are ca principal avantaj exact dreptul de proprietate pe care beneficiarul îl are asupra tuturor sumelor acumulate în cont. “Proprietarul contului primește la pensionare sumele contributate și randamentul produs de acestea, randamente care au fost semnificative în ultimii 10 ani“, explică Codîrlașu. Mai exact, fiecare leu reținut lunar din salariul său astăzi, plus profitul făcut prin investițiile realizate de fondul de pensii care îi administrează banii, merg în buzunarul lui de pensionar.

Potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, randamentul total realizat de toate fondurile de Pilon II de la start (20 mai 2008) şi până la finele anului 2018 a fost de 127,1%, adică un randament mediu anualizat de 8,03% pentru toată perioada de funcţionare a Pilonului II.

Ce se întâmplă cu banii în cazuri extreme

Contul de Pilon II, fiind proprietatea contributorului, în caz de deces al acestuia este transmis automat moștenitorilor. Această posibilitate nu există în cazul banilor care se duc în conturile statului. “La Pilonul I (pensii publică), în caz de deces al contributorului banii rămân statului (acesta neavând nicio obligație față de moștenitori) – încă o dovadă că Pilonul I este, de fapt, o taxă pe muncă“, a mai atras atenția președintele CFA.

Potrivit acestuia, din cauză că statul refuză să permită ca un procent mai mare din contribuțiile celor peste șapte milioane de români să meargă către Pilonul II, sumele acumulate în conturile individuale nu sunt suficiente pentru a asigura independența financiară a contributorului, la pensionare.

De unde vin profiturile

Profiturile mai avantajoase, în ultimii 11 ani, decât depozitele la bănci, vin tot de la români, respectiv de la companiile autohtone listate la Bursa de la București, la care cei șapte administratori cumpără acțiuni. Astfel, beneficiarii Pilonului II, au ajuns, indirect, acționari minoritari la companii precum OMV Petrom, Electrica, Transgaz sau Medlife.
Potrivit președintelui CFA, Pilonul II de pensii este investitorul instituțional numărul 1 pe Bursa de la București. “În ultimii ani, înainte ca viitorul Pilonului II să fie pus în pericol, pe Bursa de Valori București a fost un număr mare de listări de companii noi, Pilonul II fiind unul dintre principalii investitori instituționali în aceste companii“, punctează Adrian Codîrlașu. De altfel, fără aceste investiții, nu ar exista sursă de dezvoltare, care automat implică și prosperitate pentru angajați, dar și creearea de noi locuri de muncă. “Pilonul II contribuie la dezvoltarea economică și la crearea de noi locuri de muncă prin finanțarea (prin achiziția de acțiuni și obligațiuni) companiilor românești cotate pe Bursa de Valori Bucuresti (sau ale căror obligațiuni sunt cotate pe Bursa de Valori București)“, explică președintele CFA.

Astfel, rolul său în economie e incontestabil. “Pilonul II este esențial pentru dezvoltarea pieței de capital românești. Fiind pricipalul investitor instituțitional, este unul dintre pricipalii cumpărătorii de acțiuni și furnizori de lichiditate pentru piața de capital românească. Fără el, greu de crezut că piața de capital din Romania o să devină o piață emergentă. Ca un exercițiu de imaginație: cum reacționați dacă aveți acțiuni cumpărate pe o piață și aflați știrea că pricipalul cumpărător nu va mai cumpăra acțiuni? Ba mai mult, poate va vinde acțiunile aflate în portofoliu“, a conchis acesta.

Pilonul II are nevoie de predictibilitate și stabilitate. O campanie realizată cu sprijinul Romanian Business Leaders, Coaliția pentru Dezvoltarea României și Camera de Comerț Americană în România pentru susținerea Pilonului II. Detalii pe: www.pilonuldoi.ro

Te-ar putea interesa și: