„Pacea pe continentul nostru a fost spulberată”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în dimineața de după invazie. CBS News face o radiografie a ultimelor evenimentele și a factorilor care au dus la izbucnirea acestui război.

Un scurt rezumat al unei lungi istorii

La finele anilor 1700, o mare parte din teritoriul Ucrainei a devenit parte a imperiului rus, sub Ecaterina cea Mare. Ucraina a luptat să-și recâștige independența la începutul secolului al XX-lea, dar a pierdut și a devenit parte a Uniunii Sovietice.

„A fost o entitate separată de la început”, a explicat istoricul Anne Applebaum.

”A avut întotdeauna propria sa limbă. A avut întotdeauna propriul statut în interiorul URSS”, menționează ea.

Sub strânsoarea regimului stalinist, în anii 1930, terenurile agricole și grâul ucrainenilor au fost confiscate, iar foametea care a rezultat a ucis aproximativ 4 milioane de oameni. Holodomor a fost foamete aindusă în mod voit de statul sovietic, care a ucis milioane de ucraineni între anii 1932 și 1933. Ucraina și-a declarat independența după prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991. La acea vreme, o parte substanțială a arsenalului nuclear sovietic era găzduită la granițele Ucrainei, iar Kievul a fost de acord să transfere aceste arme în Rusia.

În ultimii ani, guvernul de la Kiev s-a apropiat de Europa de Vest, dar legăturile culturale cu Rusia, în special în partea de est a țării, vorbitoare de limbă rusă, rămân bine sudate.

Rusia a mai invadat Ucraina sub pretextul apărării etnicilor ruși

Forțele ruse au invadat ultima dată estul Ucrainei în 2014. Așa cum a făcut și acum, Putin a susținut la acea vreme că atacul a fost pentru apărarea etnicilor ruși care trăiesc în regiunea Donbas. Dar Putin a folosit invazia și pentru a revendica o parte din Ucraina, anexând unilateral Peninsula Crimeea. Anexarea nu este recunoscută de comunitatea internațională, dar Rusia controlează teritoriul din 2014.

Cu trei zile înainte de actuala invazie, Putin a recunoscut independența a două regiuni separatiste din Donbas, autoproclamatele „Republici Populare” Donețk și Luhansk. Mișcarea a dus la impunerea de noi sancțiuni Rusiei de către SUA și aliații săi.

Acum, după cum afirmă ambasadorul Ucrainei la ONU, Pamela Falk, ambiția lui Putin de a „restaura Imperiul Rus” merge mai departe de anexarea Peninsulei Crimeea.

Ce vrea de fapt Putin

Liderul rus a insistat mereu asupra legăturilor etnice dintre Rusia și Ucraina și a avertizat în legătură cu extinderea NATO mai spre est, spre granițele sale.

Generalul în retragere H.R. McMaster, fost consilier pentru securitate națională, a declarat la „CBS Mornings” că Putin încearcă să „refacă măreția națională a Rusiei”.

”Putin a fost mereu obsedat să readucă Rusiei măreția de altădată. Planul lui de a face asta este acela de a-i trage pe toți ceilalți în jos”, spune Master. Pe de altă parte, mulți analiști cred că obiectivul lui Putin este răsturnarea actualului guvern al Ucrainei, astfel încât acesta să poată fi înlocuit cu un nou regim-marionetă, pro-rus.

De ce este și o problemă a Americii

Deoarece Ucraina nu e membră NATO, SUA și majoritatea aliaților săi europeni au exclus trimiterea de trupe în țară pentru a-i apăra teritoriul. În schimb, au oferit echipament militar, ajutor financiar și sprijin diplomatic. Interesul SUA de a respinge agresiunea Rusiei este greu de explicat în termeni de bunuri sau vieți: Ucraina nu este un partener comercial semnificativ, iar o amenințare la adresa teritoriului sau suveranității sale nu reprezintă o amenințare directă pentru Statele Unite.

În general toate democrațiile occidentale s-au străduit să țină sub control numeroasele acțiuni nefaste ale lui Putin – de la revendicarea Crimeei, până la otrăvirea disidenților pe pământ britanic și sprijinirea regimului Assad în războiul brutal pe care l-a dus în Siria.