Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de lege prin care “stabileşte cadrul juridic de funcţionare a filierei vitivinicole în producerea, atestarea originii, comercializarea şi controlul produselor vinicole”. Prin acest act normative, România transpune în legislaţia naţională reglementările europene.
“În Europa, România ocupă locul 6 la suprafaţa viticolă, locul 7 la producţia de struguri şi locul 7 la producţia de vin. Patrimoniul viticol reprezintă 1,6% din patrimoniul agricol şi 2,4% din suprafaţa arabilă a României. Gestionarea potenţialului de producţie al României prin Registrul plantaţiilor viticole şi stabilirea unor mecanisme care să permită organismelor sectoriale din cadrul filierei vitivinicole să asigure o trasabilitate începând cu parcela viticolă, strugurii recoltaţi până la obţinerea vinului este o condiţie impusă de legislaţia comunitară care reglementează organizarea comună de piaţă”, potrivit iniţiatorului.
Producţia de vin ar trebui să ajungă la 8 milioane hl
România ca ţară membră a Uniunii Europene în sectorul vitivinicol urmăreşte punerea în valoare a potenţialului de producţie, creşterea producţei de vin, de la 5 milioane hl la 8 milioane hl, creşterea suprafeţelor apte să producă vin cu denumire de origine controlată, de la 15.000 ha la minim 30.000 ha.
Un alt obiectiv este de a promova, cu prioritate, în noile plantaţii a soiurilor româneşti pentru vinuri de calitate competitive pe plan European: Fetească albă, Fetească regală,Tămâioasa românească, Grasă, Fetească neagră, Băbească neagră, Cadarcă, Frâncuşa şi Busuioacă de Bohotin.
În baza Regulamentului CE privind organizarea comună a pieţei vitivinicole, România beneficiază de o alocaţie financiară în cuantum de 42,1 milioane euro anual, în perioada 2009- 2013 pentru măsurile de sprijin solicitate în cadrul programului support.
Potrivit actului normativ, până la 31 decembrie 2015 se interzice plantarea de viţă-de-vie cu soiurile de struguri pentru vin, cu excepţia unui drept de plantare nouă, unui drept de replantare şi unui drept de plantare acordat pe o rezervă. Aceste excepţii se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii.
Producătorii de struguri pentru vin au obligaţia de a înfiinţa şi de a actualiza, de câte ori este cazul, dosarul exploataţiei viticole. Înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie se face în areale viticole delimitate, cu soiuri admise în Catalogului Oficial al soiurilor al Uniunii Europene.
Un sfert din producţia de vin ar trebui să fie cu denumire de origine controlată
Autorităţile doresc ca, din totalul producţiei, vinul fără denumire de origine protejată şi fără indicaţie geografică protejată, cu denumire de soi, să scadă de la 70% la 42%, vinul cu indicaţie geografică protejată să reprezinte 31%, de la 20% în present, iar vinul cu denumire de origine controlată să aibă o pondere de 27% de la 10 % în acest moment.
“Vinul este un produs alimentar şi se clasifică astfel: vin cu D.O.C.; vin cu I.G.; vin, fără I.G. şi fără D.O.C., cu denumire de soi; vin, fără I.G. şi fără D.O.C. Cantităţile de struguri ce urmează a fi procesate în vederea obţinerii de vinuri cu I.G. şi/sau cu D.O.C. se notifică către O.N.V.P.V. de procesator, anterior campaniei de recoltare/procesare. Dreptul de utilizare a denumirii de origine controlată şi a indicaţiei geografice pentru comercializare se acordă prin certificate de atestare a acestui drept, pentru fiecare an vitivinicol, eliberate de Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole”, potrivit proiectului.
În cazul vinului D.O.C. calitatea şi caracteristicile sale se datorează în mod esenţial sau exclusiv unui areal viticol, cu factorii săi naturali şi umani. Strugurii din care este produs vinul cu D.O.C. provin exclusiv din acest areal viticol delimitat pentru denumirea de origine respectivă, vinul este produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine respectivă şi vinul este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinând exclusiv speciei Vitis Vinifera.
În cazul vinului I.G., acesta posedă o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici specifice care pot fi atribuite unui areal viticol delimitat pentru indicaţia geografică respectivă. Strugurii utilizaţi provin în proporţie de cel puţin 85% exclusiv din arealul delimitat pentru indicaţia geografică respectivă, vinul este obţinut în arealul viticol pentru indicaţia geografică respectivă şi vinul este obţinut din soiuri de viţă-de-vie aparţinând speciei Vitis vinifera sau unei încrucişări între Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis.
Schimbarea compoziţiei, infracţiune
Proiectul de lege prevede că falsificarea şi substituirea constituie infracţiuni. “Constituie falsificări adaosul de apă în vin, producerea musturilor, a vinurilor şi a altor produse vinicole din alte materii prime decât cele stabilite prin acte legislative în vigoare sau schimbarea compoziţiei prin adaosul unor substanţe, altele decât cele permise de legislaţia vitivinicolă”, se arată în document.
Tot falsificare este şi modificarea compoziţiei musturilor şi vinurilor sau mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor prin adaosul unor substanţe altele decât cele permise de legislaţia vitivinicolă, precum şi neîncadrarea în limitele raportului glucoză/fructoză stabilit prin normele tehnice de aplicare a prezentei legi. Folosirea aromelor de orice natură, îndulcitorilor sintetici şi coloranţilor la obţinerea vinurilor este considerată falsificare. La fel şi creşterea tăriei alcoolice naturale a vinurilor prin adaos de zaharoză peste limitele stabilite prin normele tehnice de aplicare a legii, precum şi acidifierea/dezacidifierea vinurilor peste limitele stabilite prin normele tehnice de aplicare a legii.
Proiectul prevede că infracţiunile sunt pedepsite conform Codului Penal, acesta prevăzând pentru acest tip de încâlcări ale legii pedepse cu închisoarea de la un an la 20 ani, dacă se soldează cu decesul unei persoane.