Pentru a propune un plan de reorganizare viabil trebuie pornit de la analiza şi diagnosticul financiar al societăţii, care va indica dacă există posibilitatea redresării  într-un interval de până la trei ani. Nu toate societăţile pot propune un plan de reorganizare, având în vedere gradul de îndatorare şi indicatorii financiari dezastruoşi în momentul intrării în insolvenţă. Tot­odată, la propunerea unui plan trebuie analizată şi încrederea creditorilor în posibilitatea firmei de a se redresa, încredere influenţată de relaţia istorică a colaborării, precum şi a cauzelor care au împins societatea în insolvenţă.

Cine poate depune planul?

  • Societatea debitoare, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe;
  • Administratorul judiciar (în acelaşi termen);
  • Unul sau mai mulţi creditori, deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor (în acelaşi termen).

Ce trebuie să conţină un plan de reorganizare?

Planul de reorganizare este, de fapt, un plan de afaceri, cu toate caracteristicile necesare. În plus, el trebuie să conţină câteva puncte prevăzute expres în Legea insolvenţei nr. 85/2006. Menţionăm mai jos câteva dintre cele mai importante elemente care trebuie introduse astfel:

  • Va fi prevăzut, în mod obligatoriu, programul de plată a creanţelor la data deschiderii procedurii.
  • Categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate.
  • Tratamentul creanţelor defavorizate (dacă există).
  • Ce despăgubiri le vor reveni tuturor categoriilor de creditori prin comparaţie cu sumele pe care aceştia le-ar fi primit în cazul falimentului.

Mai trebuie menţionat că planul va putea să prevadă fie restructurarea şi continuarea activităţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaţie a celor două variante de reorganizare.

Subliniem faptul că, pentru a avea şanse de a fi pus în practică şi respectat, planul trebuie întocmit de specialişti în măsură să ofere elaborarea unor previziuni economico-financiare realiste, luând în calcul situaţia actuală a firmei şi a pieţei în care evoluează, dar şi prognozele economice pe perioada desfăşurării planului. Dacă previziunile de bugete şi cashflow nu vor putea fi atinse, atunci planul are toate şansele de a fi întrerupt şi de a se dispune, chiar şi la cererea unuia dintre creditori, intrarea în faliment a societăţii.

Cine poate vota planul de reorganizare şi cum se votează?

Pentru a putea fi aprobat, planul de reorganizare va trebui votat în adunarea creditorilor de cel puţin jumătate plus unul din următoarele categorii distincte de creanţe:

  • creanţe garantate;
  • creanţe salariale;
  • creanţe bugetare;
  • creanţe chirografare (negarantaţi) fără de care activitatea debitorului nu se poate desfăşura şi care nu pot fi înlocuiţi;
  • alte creanţe chirografare.

Menţionăm că un plan va fi considerat acceptat de o categorie dacă este acceptat cu o majoritate absolută din valoarea creanţelor din acea categorie. Totodată, dacă la masa credală avem înscrise doar două categorii de creanţe, planul se consideră acceptat, în cazul în care categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanţelor a acceptat planul.

Odată confirmat planul de către adunarea creditorilor şi prin sentinţa judecătorului sindic, activitatea debitoarei se desfăşoară conform acestuia. Planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă şi irevocabilă împotriva societăţii debitoare. Pe parcursul procedurii, societatea va fi condusă de administratorul special sub supravegherea administratorului judiciar.
Dacă debitoarea nu respectă planul de reorganizare, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori poate solicita judecătorului sindic intrarea în faliment.

Trimestrial, debitoarea, prin administratorul judiciar sau administratorul special, va prezenta rapoarte privind respectarea planului comitetului creditorilor.
Din reorganizarea judiciară se poate ieşi în două moduri: prin încetarea reorganizării şi repunerea societăţii în situaţia normală sau prin intrarea în faliment, dispuse de către judecatorul sindic.


Remus Dănăilă, practician în insolvenţă, Georgescu, Dănăilă şi Asociaţii

Te-ar putea interesa și: