În plus, Corpul de control al primului-ministru consideră că preşedintele AFM Gheorghe Popescu, aflat în funcţie la acea dată, este implicat în acordarea finanţării nerambursabile pentru cele patru proiecte.

Conform unui comunicat al Guvernului, remis sâmbătă AGERPRES, în perioada verificată, AFM a organizat două sesiuni de selectare a proiectelor ce urmau să fie finanţate prin acest program. La data de 5 iulie 2012, erau încheiate contracte de finanţare nerambursabilă pentru un număr de 70 de proiecte, având o valoare totală contractuală de 1,236 miliarde de lei, din care doar 11 proiecte se aflau în derulare, restul de 59 fiind suspendate din cauza insuficienţei fondurilor necesare decontărilor.

Pentru patru proiecte privind înfiinţarea de parcuri eoliene, implementate de comuna Drânceni, judeţul Vaslui, având ca beneficiari societăţile Electrica Serv (două proiecte), Exactech şi Home Stores Concept, firme între care există legături în ceea ce priveşte asociaţii, administratorii şi sediile sociale, a fost decontată suma totală de 87,044 milioane de lei.

Valoarea contractată, corespunzătoare celor patru proiecte, a reprezentat doar 9,06% din valoarea totală contractată pentru cele 70 de proiecte, dar suma decontată pentru acestea a reprezentat 64,24% din valoarea totală decontată în cadrul acestui program.

Cele patru parcuri eoliene au fost amplasate în aceeaşi zonă, situată în extravilanul comunei Drânceni, judeţul Vaslui, pe tarlale învecinate, putând fi considerate ca părţi componente ale unui parc eolian unitar. Procedând la dezmembrarea parcului eolian unitar în patru părţi componente, cele trei societăţi au solicitat finanţări nerambursabile în cadrul a patru proiecte, aparent distincte, ceea ce a avut drept consecinţă aprobarea de către Administraţia Fondului pentru Mediu a unei finanţări nerambursabile în cuantum total de 112,006 milioane de lei, deşi, conform Ghidului de finanţare al acestui program, suma maximă ce putea fi acordată unui beneficiar, în cadrul sesiunii de finanţare, era de 30 de milioane de lei pentru fiecare proiect, un solicitant putând depune în cadrul sesiunii de finanţare un singur proiect.

În plus, verificările efectuate au evidenţiat că, în cazul tuturor celor patru proiecte, studiile de fezabilitate, studiile geotehnice, studiile topografice, expertizele tehnice pentru drumul de exploatare şi proiectele tehnice pentru execuţia lucrărilor au fost realizate, de regulă, de aceiaşi operatori economici şi prezintă foarte multe asemănări, fiind aproape identice.

De asemenea, toate turbinele eoliene achiziţionate şi instalate au fost produse de Vestas Desutschland GmbH, iar pentru achiziţia lucrărilor de infrastructură, rezistenţă, platforme şi reţele electrice, în cadrul celor patru proiecte, au fost declarate câştigătoare ofertele depuse de societatea Eol General Service, înfiinţată la data de 26 februarie 2011 de către beneficiarii finanţărilor nerambursabile.

Deşi toate turbinele eoliene au fost fabricate de acelaşi producător, costul pentru 1MW instalat propus spre finanţare a cunoscut variaţii foarte mari şi nejustificate, de la 2,340 milioane de euro în primul proiect depus în anul 2009, la 6,090 milioane de euro în proiectul propus de Exactech în anul 2010.

Între beneficiarii acestor finanţări nerambursabile şi alte societăţi comerciale având asociaţi sau administratori comuni cu cei ai beneficiarilor, în anul 2011, au fost efectuate transferuri de bani, în cuantumuri foarte mari (echivalentul a zeci de milioane de euro), în condiţiile în care unele dintre societăţile comerciale nu aveau angajaţi.

‘Având în vedere necesitatea asigurării cofinanţării celor patru proiecte, precum şi lipsa documentelor justificative care să ateste provenienţa licită a sumelor transferate între operatorii economici, rezultă indicii privind caracterul fictiv al relaţiilor comerciale în baza cărora s-au efectuat plăţile’, se menţionează în comunicatul Guvernului.

În ceea ce priveşte capacitatea beneficiarilor de a asigura sursele de cofinanţare a proiectelor, s-a constatat că în niciunul din cele patru proiecte reprezentanţii AFM nu au solicitat societăţilor respective documente justificative privind capacitatea fiecărui solicitant de a cofinanţa proiectul şi nici documente care să ateste asigurarea procentului din contribuţia proprie prin credite bancare, aşa cum au precizat în cererile de finanţare.

‘Garantarea finanţării nerambursabile acordată din bugetul fondului pentru mediu s-a făcut cu bilete la ordin, în alb, cu clauza ‘fără protest’, avalizate doar de administratorul operatorului economic sau de unul dintre asociaţii principali ai acestuia, în calitate de persoană fizică şi nu de o unitate bancară sau de către o altă persoană fizică sau juridică cu o bonitate dovedită. În situaţia refuzării la plată a biletelor la ordin pentru lipsa parţială sau totală a disponibilităţilor băneşti ale celor trei beneficiari, Administraţia Fondului pentru Mediu se va afla în imposibilitatea recuperării finanţării acordate, precum şi a altor cheltuieli generate de încălcarea prevederilor contractuale. Prin încheierea de acte adiţionale la contractele de finanţare, reprezentanţii AFM au fost de acord cu solicitările beneficiarilor de modificare a graficelor de efectuare a plăţilor, în sensul devansării datelor pentru depunerea cererile de tragere. Acest fapt a determinat decontarea în cadrul celor patru proiecte, în perioada iunie – octombrie 2011, cu 42.836.997,91 lei mai mult decât prevederile graficelor iniţiale de efectuare a plăţilor’, se menţionează în documentul citat.

În ceea ce priveşte implicarea fostului preşedinte al AFM Gheorghe Popescu în acordarea finanţării nerambursabile pentru cele patru proiecte, Corpul de control al primului-ministru afirmă că aceasta rezultă, printre altele, din faptul că el le-a semnat pe toate cele patru, iar toate cererile de tragere depuse de beneficiari au fost de asemenea aprobate de el.

Potrivit dispoziţiilor legale, se arată în comunicat, preşedintele AFM are calitatea de ordonator de credite, el răspunzând de angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare repartizate şi aprobate, precum şi pentru angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare.

Având în vedere dispoziţiile OUG 43/2002, dacă ‘s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 248 din Codul penal’, Corpul de control al primului-ministru va sesiza DNA, organul de urmărire penală competent să cerceteze posibilele fapte de natură penală constatate în cadrul acţiunii de control privind activitatea Administraţiei Fondului pentru Mediu, se mai specifică în comunicat.

O altă concluzie a verificărilor efectuate la AFM indică faptul că, la data controlului, Administraţia Fondului pentru Mediu nu deţinea o evidenţă certă a creanţelor de recuperat la bugetul Fondului pentru Mediu, datele furnizate de Direcţia economică nefiind în concordanţă cu datele oferite de Direcţia Venituri, căreia îi revenea, în principal, obligaţia de a asigura evidenţa analitică a plătitorilor, precum şi evidenţa încasărilor la bugetul fondului.

Reprezentanţii AFM nu au efectuat inspecţii fiscale la plătitorii care înregistrau debite restante, au emis titluri executorii cu mare întârziere faţă de data stabilirii obligaţiilor fiscale şi nu au continuat procedurile de executare silită a obligaţiilor fiscale restante, deşi gradul de încasare a veniturilor în anii 2010 şi 2011 a fost foarte redus.

‘Ca urmare a exercitării defectuoase a atribuţiilor de serviciu, la data de 13 iulie 2012, 52,13% din totalul creanţelor de recuperat, respectiv suma de 230,571 milioane de lei a reprezentat obligaţiile de plată ale unui număr de patru contribuabili, respectiv societăţile Prodelivery, Toti Marketing & Distribution, Europlast Production & Distribution şi Conpa Distribution.
Sursa: Agerpres