Cercetarea, realizată de oameni de știință indieni și estonieni, în frunte cu doctorul Toomas Kivisild, de la Universitatea Cambridge, a avut în vedere examinarea cromozomilor Y din mostrele ADN de la țigani și compararea acestora cu probele preluate de la bărbați indieni (au fost verificate 10.000 de mostre, dintre care 214 au aparținut unor grupuri etnice diferite de indieni).
Rezultatele cercetării, care au fost publicate în revista Nature, arată că țiganii au plecat din India tocmai din cauza discriminării castei lor, “cei de neatins” fiind obligați să presteze muncile cele mai detestate. Speranța lor era să fie promovați din punct de vedere social, dacă vor lua parte la războaiele care au avut loc în perioada anilor 1001-1026 în Punjab.
Țiganii britanici susțin ipoteza că răspândirea islamului în regiunea Indiei a declanșat un alt val de migrație spre Europa și Nordul Africii. Tradiția lor, mai spun aceștia, prezintă Egiptul ca țara de unde își trag originile, de aici și denumirea de “gypsy”.
Prima atestare documentară a prezenței romilor pe teritoriul românesc datează din 3 octombrie 1385. Ei au fost oferiți, ca robi, Mănăstirii Vodița, de către domnitorul Vladislav.
În secolul al XIX-lea, sub influența ideilor liberale ale revoluției de la 1848, toți oamenii au fost declarați liberi și egali, robia țiganilor fiind definitiv abolită în 1856.
Sursa: The Telegraph, descopera.ro