Moneda unică europeană a pierdut în ultimele săptămâni o bună parte din sprijinul piețelor, de data aceasta bănuiala excluderii Greciei din uniunea monetară căpătând o susținere mai largă, inclusiv prin afirmațiile explicite ale unor politicieni: primul ministru al Olandei a vorbit despre necesitatea unui mecanism de expulzare a țărilor care nu își îndeplinesc obiectivele fiscale agreate la nivel european, iar în Germania se pregătesc măsuri de protejare a băncilor în eventualitatea unui faliment suveran în Grecia.
„Euro a ieșit din echilibrul relativ al ultimelor luni, printr-o mișcare surprinzător de rapidă în sens descendent. Scenariile « dure » pentru Grecia încep să capete contur, după ce deteriorarea condițiilor economice pune sub semnul întrebării alocarea tranșei următoare din pachetul UE-FMI. Pomparea de bani suplimentari devine o opțiune politică, pe care liderii europeni par să o pună sub semnul îndoielii”, spune Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers. Demisia lui Juergen Stark, opozant al intervenției Băncii Centrale Europene (BCE) în sprijinul titlurilor de stat italiene și spaniole prin prisma riscurilor inflaționiste, arată conflictul aprig din interiorul Consiliului BCE, încă o breșă folosită de speculatorii care pariază împotriva euro.
În fața dolarului, de la începutul lunii septembrie euro a pierdut 4,96%, iar față de Yen scăderea a fost de 4,06%. Și, în ciuda riscului intervenției din partea Japoniei, yenul s-a întărit în fața euro până la cele mai ridicate niveluri de după 2001.
Fenomenul cunoscut al contagiunii monedelor regionale Central și Est-Europene a apărut din nou, pe principiul „când Europa strănută, regiunea CEE răcește”. Legătura se realizează pe canale comerciale, Vestul fiind principala piață de export pentru statele din zonă, dar și prin sursele de finanțare care veneau dinspre zona euro, mai restricționate în condițiile nevoii de recapitalizare a băncilor. Astfel, Zlotul a scăzut cu 3,8% în septembrie  în fața euro, (până vineri, la închiderea ședințelor de tranzacționare), forintul cu 3,54%, iar leul, din nou mai rezistent, cu numai 1,33%.
„Performanța leului este notabilă, scăderea sa fiind de aproape trei ori mai mică decât a confraților regionali și poate fi pusă pe seama percepției îmbunătățite de măsurile de ajustare fiscală. Deficitul public s-ar putea încadra în ținta de anul acesta și ar putea scădea semnificativ sub 4% anul viitor (spre comparație, Polonia țintește un deficit de 6,5% în 2012 ). În plus, România mai are o linie de finanțare din partea UE și FMI de aproape 5 miliarde euro, care descurajează pentru moment pozițiile speculative puternice pe leu. În cazul unei reacții dezordonate, dacă Grecia va rata plata în contul datoriei, euro ar putea suferi noi scăderi, in timp ce zlotul, forintul și, într-o măsura mai mică, leul ar pierde teren chiar în fața unui euro mai slab. Intervenția Băncii Centrale a Elveției va susține însă palierul minim de 1,2 pentru euro în fața francului elvețian, ceea ce înseamnă că evoluția leului față de euro va ghida și cursul leu-franc, limitând deprecierea Leului și făcând mai suportabilă povara ratelor pentru cei care s-au îndatorat în franci”, mai spune Victor Safta.