Tudose anunță un 2018 echilibrat

Bun, rău, e bine, totuşi, că există un buget şi că nu am intrat (cum s-a mai întâmplat) într-un nou an legaţi la ochi cu banderolă neagră. Totuşi, nu se poate să nu vedem că pe alocuri, premierul Tudose şi-a pus ochelarii aceia cu lentile roz,cu care vede doar cheltuieli mici şi venituri mari la buget. Inflaţia medie anuală este estimată la 3,1%, ceea ce arată că temerile de efectele măsurilor fiscale de peste an au fost justificate. Veniturile populaţiei, mărite artificial prin măriri de salarii, au început deja să fie erodate de inflaţie. Mai grav este pentru cei din mediul privat care nici nu au primit măriri, dar vor pierde din puterea de cumpărare la fel ca cei de la stat.

Vedeta bugetului pe 2018 este, fără îndoială, rubrica de cheltuieli cu asistenţa socială. Aceasta va reprezenta 10,9 % din PIB, în creştere faţă de anul precedent. Cu alte cuvinte, cei cu venituri declarate mici vor fi din nou printre favorizaţi. Veniturile bugetare sunt prevăzute a creşte, atât din contribuţii şi impozit pe venit, cât şi din încasările de TVA. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal s-a pronunţat deja pe această temă, considerând aceste creşteri preconizate drept nerealiste. Tot în creştere a fost preconizată a fi şi valoarea investiţiilor, aceasta fiind considerată la 4,2% din PIB. Totuşi, acest lucru nu trebuie să ne entuziasmeze prea tare, pentru că în ultimii ani, rubrica de investiţi a fost folosită mai degrabă ca un fond de rezervă, din care au fost suportate toate deraierile bugetare care riscau să ameninţe ţinta de deficit.

Un alt mare câştigător al bugetului de anul viitor va fi Ministerul Culturii, care va finanţa o serie de manifestări datorate sărbătoririi Centenarului României. De scăzut, scade doar Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii, acesta din urmă ca efect al trecerii contribuţiilor sociale integral în sarcina angajaţilor, ceea ce diminuează nevoia de a acoperi deficitul din bugetul de stat.

Una peste alta, situaţia pare stabilă. Nimic nu prevesteşte o criză, în ciuda multor voci din economie care vorbesc despre indicatori nu tocmai îmbucurători, precum creşterea datoriei publice şi scăderea investiţiilor străine directe. Să nu uităm, însă, că practica ne-a arătat mai mereu o versiune optimistă din partea guvernelor PSD, mai ales în ceea ce priveşte încasările la buget. Să sperăm că efectul consumului în creşterea economică nu şi-a consumat încă întregul potenţial.