PUBLICAȚIILE NOASTRE:
SE INTAMPLA ACUM!

Consultanță

Studiu de caz: Deprecierea creanței şi implicațiile fiscale

Autor: capital.ro | miercuri, 16 martie 2016 | 0 Comentarii

DRAGOŞ PĂTROI, managing partner DRP TAX ADRIAN BENŢA, consultant fiscal

Anul 2016 aduce o nouă procedură privind posibilitatea de ajustare a TVA aplicabilă în cazul clienților neîncasați, pe parcursul derulării eventualei proceduri de insolvență a acestora. Se pun astfel în acord regulile de deductibilitate fiscală de la nivelul impozitului pe profit (aplicabile și anterior datei de 01 ianuarie 2016) cu cele de la nivelul TVA.

Să presupunem că prestatorul S.C. X S.R.L. efectuează, în data de 20 martie 2016, o prestare de servicii către clientul S.C. Y S.R.L., în sumă de 10.000 lei + TVA 20%. Ambele societăți sunt înființate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, privind societățile, înregistrate în scopuri de TVA, aplică sistemul de TVA cu exigibilitate normală și nu sunt afiliate. Scadența este stabilită în data de 01 aprilie 2016, dar factura nu este achitată nici până la data de 31 decembrie 2016. Clientul intră – în baza legii specifice privind procedura insolvenței - în procedura reorganizării în data de 10 ianuarie 2017, iar în data de 31 mai 2017 judecătorul decide desființarea a 90% din datorie. Ce procedură fiscală și contabilă devine incidentă în cauză, din perspectiva noilor reglementări ?

Astfel, în luna martie 2016, odată cu prestarea de facto a serviciilor intervine și faptul generator al TVA și, implicit, exigibilitatea taxei, iar S.C. X S.R.L. înregistrează în evidența contabilă și fiscală această prestare de servicii, după cum urmează:

  •  411 „Clienți” = 704 „Venituri din prestări servicii”, pentru suma de 10.000 lei.
  •  411„Clienți” = 4427 „TVA colectată”, cu taxa aferentă în suma de 2.000 lei.

La finele exercițiului 2016, cu ocazia inventarierii anuale obligatorii a patrimoniului, S.C. X S.R.L., pentru a conferi o imagine fidelă a patrimoniului, are obligația să evalueze probabilitatea de încasare a creanței anterior menționate. În cazul de față, apreciem probabilitatea încasării ca fiind foarte scăzută, fapt ce impune constituirea unei ajustări de depreciere pe întreaga valoare, astfel:

  •  6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” = 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor - clienți”, pentru suma de 12.000 lei.

Pe de altă parte, din punct de vedere fiscal, sunt aplicabile prevederile de la art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, astfel încât contribuabilul are dreptul la deducerea fiscală a ajustărilor pentru deprecierea creanţelor în limita unui procent de 30% din valoarea acestora – fiind înregistrate 275 de zile întârziere față de data scadentă stabilită pentru 01 aprilie 2016. Practic, suma de 3.600 lei este cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit iar diferența de 8.400 lei este cheltuială nedeductibilă. Spre deosebire de anul 2015, noutatea anului 2016 constă în faptul că procentul de 30% de deductibilitate fiscală se aplică la întreaga valoare a creanței, inclusiv TVA.

În luna mai 2017, când judecătorul aprobă planul de reorganizare și se înregistrează o pierdere din creanță în valoare de 90%. Aici intervine un alt element de noutate aplicabil de la 1 ianuarie 2016, în sensul că se poate ajusta TVA în favoarea persoanei impozabile pentru pierderile din creanțe generate de aprobarea planului de reorganizare, conform art. 287 lit. d) din Codul fiscal. Până la 31 decembrie 2015, această ajustare opera doar la nivelul cheltuielii aferente privind impozitul pe profit, ajustarea TVA fiind permisă doar la închiderea definitivă și irevocabilă a procedurii falimentului. În concret, ajustarea TVA se realizează prin emiterea unei facturi de stornare, iar înregistrările contabile sunt următoarele:

  •  654 „Pierderi din creanțe” = 4111 „Clienți” cu suma de 9.000 lei;
  • 411 „Clienți” = 4427 „TVA colectată” cu suma în minus (storno TVA) de 1.800 lei.

Clientul plătește diferența de 10% prin transfer bancar:

  •  5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți” cu suma de 1.200 lei.

În acest moment, provizionul pentru deprecierea creanței nu mai are obiect și trebuie reluat la venituri: 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor - clienți” = 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”, pentru suma de 12.000 lei. În acest context, este de precizat faptul că suma de 3.600 lei reprezintă un venit impozabil, iar suma de 8.400 lei reprezintă un venit neimpozabil, deoarece reprezintă reluarea pe venituri a unei cheltuieli nedeductibile, conform art. 23 lit. d) din noul Cod fiscal.



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.